Oamenii de știinţă au analizat peste 1.000 de necrologuri din statul Ohio, iar factorii care au fost luaţi în considerare au fost sexul biologic și starea civilă, factori ce au efecte puternice asupra duratei de viaţă.
„Afilierea religioasă a avut aproape același efect asupra longevităţii ca și sexul biologic, ceea ce înseamnă câţiva ani de viaţă în plus”, a declarat Laura Wallace, autorul principal al studiului și doctor în psihologie în cadrul Universităţii din Ohio.
Cercetătorii au descoperit că un motiv care stă la baza creșterii longevităţii este apartenenţa celor afiliaţi religios la diferite grupuri de voluntariat și la diferite organizaţii sociale.
În susţinerea cercetătorilor din Ohio vine și concluzia unui alt studiu, realizat de oameni de știinţă de la Școala de Sănătate Publică Emory Rollins. Studiul leagă participarea oamenilor la servicii religioase de îmbunătăţirea sănătăţii și scăderea riscului de deces.
Cercetătorii au realizat o analiză empirică asupra datelor colectate în cadrul Studiului de Sănătate și Pensionare efectuat de Universitatea din Michigan (HRS). Acel studiu vizase factorii sociali și economici, inclusiv factorii religioși cu rol determinant în rata mortalităţii la adulţii de vârstă mijlocie și la cei de vârsta a treia.
Cercetătorii au descoperit că persoanele care participă la servicii religioase o dată pe săptămână sau mai des au un risc mai redus de deces. Chiar și cei care au participat mai rar au avut acest risc mai scăzut, comparativ cu cei care nu au participat deloc. Confesiunile din care făceau parte cei analizaţi nu au avut niciun rol în estimarea privind longevitatea.
Speranţa mai mare de viaţă poate fi pusă pe seama regulilor alimentare adoptate, a comportamentelor pozitive în privinţa sănătăţii ale celor care participă frecvent la servicii de închinare. De exemplu, cei a căror prezenţă la biserică era mai mare erau mai puţin predispuși să fumeze sau să consume alcool faţă de cei care nu au participat niciodată și care aveau mai multe șanse să dezvolte anumite afecţiuni din cauza unui stil de viaţă nesănătos. Cei care participau regulat la serviciile religioase se bucurau de asemenea de beneficii sociale precum simţământul apartenenţei sau simţământul scopului, al sensului, derivat din implicarea în diverse organizaţii sociale sau de voluntariat.
sursa: semneletimpului.ro
24.06.2023
