Cu o generație în urmă, românii stăteau la cozi pentru mâncare. Astăzi la București s-au întors cozile, dar cei care se aşază nu sunt români. Pe o stradă, refugiații ucraineni se aliniază în fața unui centru de distribuire a ajutoarelor. În altă parte a Capitalei, nepalezi, oameni veniţi din Bangladesh și alți cetăţeni străini așteaptă în fața unui birou de imigrare pentru a-şi înnoi permisele de muncă și de ședere. La fel ca Italia în anii ’70, România este pe punctul de a trece de la o țară de emigranți la una de imigranți, se arată într-o analiză realizată de publicația britanică The Economist.
Economia României a crescut constant în ultimul deceniu, anul trecut creşterea economică fiind 4,7%. În 2010, PIB-ul pe cap de locuitor în România, ajustat în funcție de prețuri, era de 53% din media UE. Iar în 2021 a ajuns la 74%. Între timp, populația a scăzut de la 23,2 milioane în 1990 la 19 milioane în prezent. Rata natalității s-a prăbușit după revoluția din 1989 și milioane de oameni au emigrat, mai scrie The Economist, care observă și faptul că țara noastră se confruntă acum cu o lipsă gravă a forței de muncă.
La sfârșitul anului 2022, în țară erau 113.520 de cetățeni din afara UE, o creștere de 110% înregistrată în doar cinci ani. Sunt, de asemenea, 54.765 de cetățeni ai UE, 113.000 de refugiați ucraineni și aproximativ 200.000 de imigranți din Moldova vecină (deși majoritatea au cetățenie română).
30.04.2023
