LA ÎNCEPUT, DUMNEZEU A FĂCUT CERURILE ȘI PĂMÂNTUL.
GENEZA 1:1
Un univers stelar a fost creat în mod desăvârșit, corpuri cerești cu forme și dimensiuni uluitoare răspândesc lumină și emană energie ce învăluie cerul într-o țesătură invizibilă, dar indestructibilă, fermă. O pleiadă de stele risipite pe bolta cerească, înlănțuite tainic de o forță ce le menține într-un echilibru perfect. Întunericul nopții ne descoperă strălucirea lor, e noapte și cerul prinde viață. Pentru noi, luminătorii nopții își păstrează incandescența și trimit spre noi raze de lumină pentru a nu rămâne în întuneric. Ce tristă ar fi bolta cerească fără acești luminători! Umblarea noastră în întunericul nopții ar fi nesigură, ezitantă, ne-am rătăci.
Noaptea a trecut, iar zorii dimineții așteaptă la orizont debutul pentru o nouă zi. O alternanță de zi-noapte în care privim spre înaltul cerului cu bucurie și speranță. Ochii noștri se lasă pătrunși de lumina ce străbate pentru noi o nouă cale atât de lungă! Ea ne oferă călăuzire printre meandrele vieții și oferă din belșug căldură și claritate pe drumul ales.
O alternanță de zi și noapte creată pentru noi, locuitorii acestui pământ, pentru a trăi atât freamătul zilei, cât și liniștea nopții. Redescoperim în fiecare zi cât de binefăcătoare este lumina unui soare unic, maiestuos, un adevărat rege pe bolta cerească; și cât de tainică, misterioasă este lumina nopții ce izvorăște dintr-o mulțime de stele strălucitoare.
Suntem așezați aici, ca o verigă vie ce leagă cerul de pământ, infinitul de finit. Pământul, acest suport imens pentru viață, oferă găzduire și hrană pentru a ne simți acasă. Pământul atinge prin suprafața sa tot ce este viu și trecător, tot ce are îndrăzneală să se înalțe spre cer și resemnarea de a coborî în pământ. Un mediu familiar ce susține viața, dar care, la momentul potrivit, va cere tribut pentru că a fost călcat în picioare, brăzdat, ciuntit, folosit.
Viața palpită zi de zi, iar prin rugăciuni și închinare, unește cerul cu pământul, infinitul cu finitul, dragostea nemărginită cu cea cuibărită în inima unui om.
Viața își deapănă povestea dintru început spre orizonturi nesfârșite. Suntem parte din această poveste și avem menirea de a o transmite mai departe.
autor: Ana Mationi