El nu este slujit de mâini omenești, ca și când ar avea trebuință de ceva, El, care le dă tuturor viața, suflarea și toate lucrurile.
Faptele apostolilor 17:25
Ascultă ediția audio aici.
Omul respiră de mii de ori pe zi. Prin procesul de respirație, oxigenul pătrunde în plămâni, unde, la nivelul alveolelor pulmonare, este preluat în sistemul sangvin și transportat la toate celulele organismului. Totul pare explicabil prin biologie. Dar Scriptura ne amintește că suflarea este un dar de la Dumnezeu.
Medicii știu, în anumite situații, ce bătălii aprige se dau pentru redobândirea respirației. Am văzut pacienți în detresă, luptând pentru aer. Intervenim cu oxigen, cu ventilație, cu medicație. Dar nu noi dăm viața – doar Dumnezeu o poate dărui.
Respirația este primul gest la naștere și ultimul la finalul vieții. Între ele, o prețuim rar. Apostolul Pavel spune că Dumnezeu ne dă viața, suflarea și toate lucrurile. Chiar dacă medicina avansează, suflarea nu poate fi creată – doar susținută temporar. Respirăm pentru că El vrea.
Fiecare respirație este o binecuvântare tăcută. Sănătatea respiratorie nu e doar o chestiune medicală, ci și una spirituală. Dumnezeu ne ține în viață cu fiecare inspirație.
Ce putem face?
1. Să fim recunoscători. Nu obișnuim să mulțumim pentru că putem respira sau pentru aerul curat. Un simplu: „Mulțumesc, Doamne, pentru aerul pe care-l respir” ne conștientizează cu privire la sursa binecuvântărilor și a darurilor minunate și la nevoia de a fi mereu dependenți de Dumnezeu și de a ne încadra în planurile Sale.
2. Să avem grijă de plămâni. Fără fumat, cu mișcare și respirație conștientă – e o responsabilitate sfântă. Ellen White sfătuiește: „Noi depindem mai mult de aerul pe care îl respirăm decât de mâncarea pe care o mâncăm. Bărbații și femeile, tinerii și bătrânii […], [o]ricare le-ar fi munca sau preocupările, ei ar trebui să ia hotărârea să facă mișcare fizică în aer liber cât pot de mult” (SS, p. 161).
3. Să ne rugăm pentru cei ce nu pot respira ușor. Pacienți cu astm bronșic, BPOC sau conectați la oxigen – să-i aducem înaintea Celui care dă suflare!
Provocare: Poate azi ai o zi agitată. Trage aer adânc în piept! Nu doar ca să te liniștești, ci ca să-ți amintești: suflarea pe care o ai e un dar de la Dumnezeu.
