COPIII COPIILOR SUNT CUNUNA BĂTRÂNILOR ȘI PĂRINȚII SUNT SLAVA COPIILOR LOR.
PROVERBELE 17:6
„Tocmai ce-am găsit pe jos încă un pufulete de-al lui Cassie”, i-am spus lui Sue în timp ce dădeam cu aspiratorul. Spre surprinderea mea, mi-am simțit inima cuprinsă de o multitudine de emoții când am zărit pufuletele sub marginea unui scaun. Totul a început când am văzut-o pentru prima dată. Cassandra Elizabeth, acesta e numele ei. Am intrat pentru prima dată în casa ei din Alabama când ea abia venise, de câteva ore, de la spital. Și-a fixat privirea asupra mea, ca și cum ar fi vrut să spună: „Credeam că i-am contabilizat pe toți care trăiesc în acest loc. Tu cine ești?” Din acel moment am devenit captiv de bunăvoie al farmecului ei.
Noi locuim la peste 1.000 de kilometri, dar această distanță n-a fost decât un mic obstacol în calea vizitelor noastre regulate. Vorbitul cu fiica noastră la telefon în timp ce Cassie se aude ciripind și râzând pe fundal se adaugă deliciului oricărei conversații. De-abia am așteptat să devin bunic. Bunicii mei muriseră cu mult înainte de a mă naște eu, dar părinții mei mi-au oferit un model de urmat, iubindu-mi copiii ca și cum erau ai lor.
Dând înainte cu aspiratul, mintea îmi hoinărește și se întreabă: Cum va fi lumea lui Cassie când va crește? Într-o lume din ce în ce mai nesigură, va avea ea încredere, credință și siguranță în prietenii și în familia ei? Cum rămâne cu școala? Va fi o persoană optimistă? Acest copil, care deja își împarte pufuleții cu câinele și pisicile noastre, va ajunge să dea dovadă de generozitate? Vor putea chicotelile și zâmbetul ei prețios să se manifeste mereu atât de ușor?
Va dezvolta ea o relație personală cu Isus? Are șansa de a face parte din a șasea generație de adventiști de ziua a șaptea. Va privi ea acest lucru ca pe o moștenire binecuvântată sau ca pe o povară? Îl va urma ea pe Dumnezeu cu o credință matură, care o va ghida prin hârtoapele adolescenței spre viața de adult? Acestea sunt cugetările unui bunic în timp ce aspiră încă un pufulete rămas de la vizita de peste vară. Cassie mi-a oferit o nouă pasiune – aceea de a fi bunic.
Oh, Doamne, ce privilegiu și ce responsabilitate este să fii bunic! Ajută-mă să fiu credincios!
