DE ACEEA VĂ SPUN: NU VĂ ÎNGRIJORAȚI DE VIAȚA VOASTRĂ, GÂNDINDU-VĂ CE VEȚI MÂNCA SAU CE VEȚI BEA; NICI DE TRUPUL VOSTRU, GÂNDINDU-VĂ CU CE VĂ VEȚI ÎMBRĂCA. OARE NU ESTE VIAȚA MAI MULT DECÂT HRANA, ȘI TRUPUL MAI MULT DECÂT ÎMBRĂCĂMINTEA?
MATEI 6:25
Teama și îngrijorarea s-au instalat rapid în inimile neexperimentate ale primului cuplu. Neștiind că pășiseră în afara slavei, au asociat această nouă emoție cu ce au văzut în exterior – pierderea luminii, goliciunea. Însă Tatăl lor știa că nu consecințele exterioare erau cele care au dat naștere fricii și că niciun comportament exterior al omului nu va putea restabili pacea inițială. Frica s-a născut față de pedeapsă – care era moartea. Ce frică trebuie să îi fi cuprins pe primii oameni, începând să intuiască în ei înșiși consecințele eterne ale neascultării. Dar Tatăl îi caută, îi confruntă, le explică ce s-a întâmplat și care sunt consecințele și le spune: „Mă voi ocupa Eu de pedeapsă.” Și „pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El” (Isaia 53:5).
„Oare nu este viața mai mult decât hrana, și trupul, mai mult decât îmbrăcămintea?” Ce vrea să spună Isus prin aceste cuvinte? Ne îndreaptă atenția de la exterior spre interior. Ne indică adevărata sursă a tuturor temerilor noastre. Ne îndeamnă să medităm asupra unei alte existențe – în afara firii și a fricii. Ne invită să pășim în tărâmul relațional al dragostei. „Ci dragostea desăvârșită izgonește frica” (1 Ioan 4:18).
Omul postmodern este mai plin de anxietate ca oricând. În goana nebună a vieții, caută avid și mai multe distrageri. Răspunsul nu stă în nimic din ce poate oferi lumea aceasta, ci în odihnă și încredere (Isaia 30:15). Reconectarea cu Isus, meditarea asupra caracterului Său, prin împrumutare din Ființa Sa vor umple inima de cele mai frumoase sentimente de pace, bucurie și dragoste.
Avem nevoie acută de schimbarea de paradigmă pe care ne-o oferă Isus: să ieșim din condiționarea firească a minții, orientată spre răsplată sau pedeapsă, și să intrăm în conexiune cu El. „Nu vă voi lăsa orfani” (Ioan 14:18), ne spune. Haideți să Îi prețuim cuvintele, să Îi credem promisiunile, să le repetăm ziua și să medităm la ele seara! Haideți să începem să ne îndrăgostim de IIsus!
autor: Andreea Mănescu
