DOMNUL VA SFÂRȘI CE A ÎNCEPUT PENTRU MINE. DOAMNE, BUNĂTATEA TA ȚINE ÎN VECI: NU PĂRĂSI LUCRĂRILE MÂINILOR TALE.
PSALMII 138:8
Crucea lui Hristos va face obiectul studiului și imnurilor celor mântuiți în toată veșnicia. În Hristos cel glorios, ei Îl vor vedea pe Hristos cel răstignit. Nu vor uita niciodată că El, a cărui putere a creat și a susținut lumile nenumărate din spațiul infinit, iubitul Fiu al lui Dumnezeu, Maiestatea cerului, El, pe care heruvimii și serafimii strălucitori se bucurau să-L adore, S-a umilit pentru a ridica omenirea căzută. De asemenea, nu vor uita că Isus a suferit vina și rușinea pentru păcat și că a trebuit să suporte gândul că Tatăl Său Şi-a întors fața de la El, până când suferințele unei lumi pierdute I-au sfâșiat inima și I-au zdrobit viața pe crucea de pe Calvar. Creatorul tuturor lumilor, Judecătorul tuturor destinelor, a renunțat la slava Sa și S-a umilit din dragoste pentru om – iată ce va provoca pentru totdeauna uimirea și adorarea universului! Când Îl privesc pe Salvatorul lor și văd gloria eternă a Tatălui strălucindu-I pe față, când se uită la tronul Său veșnic și știu că Împărăția Sa nu va avea sfârșit, cei mântuiți izbucnesc în entuziasta cântare: „Vrednic, vrednic este Mielul care a fost junghiat și ne-a răscumpărat prin sângele Său prețios pentru Dumnezeu!”
Taina crucii explică toate celelalte taine. În lumina care izvorăște de la Calvar, însușirile lui Dumnezeu care ne umpluseră de teamă, de groază apar frumoase și atrăgătoare. Îndurarea, bunătatea și iubirea Lui părintească se împletesc cu sfințenia, dreptatea și puterea Lui. În timp ce privim maiestatea tronului Său, înalt și înălțat, vedem manifestările pline de îndurare ale caracterului Său și înțelegem, ca niciodată înainte, sensul acelui nume drag, „Tatăl nostru”.
Vom înțelege că Acela care este infinit în înțelepciune nu putea întocmi niciun plan pentru salvarea noastră care să nu includă jertfirea Fiului Său. Răsplata pentru sacrificiul Său este bucuria de a vedea pământul locuit de ființe răscumpărate, sfinte, fericite și nemuritoare. (Tragedia veacurilor, pp. 651, 652)
Când mă voi opri astăzi să-I mulțumesc lui Dumnezeu pentru singurul mijloc prin care El a putut să mă salveze – sacrificiul Fiului Său Isus Hristos?
