Domnul îi dă tărie poporului Său, Domnul binecuvântează poporul Său cu pace.
Psalmii 29:11
Ascultă ediția audio aici.
Într-o noapte eram singură acasă, când, deodată, aud zgomote care parcă veneau dinspre magazie. Am luat telefonul și am ieșit să văd ce se aude. Era mai întuneric decât de obicei și nici telefonul nu lumina prea bine. Am făcut în gând o rugăciune și am pornit spre spatele casei. Acum parcă se auzeau zgomote și dinspre grădină.
A început să îmi fie frică și să îmi vină în minte gânduri negative, lucruri rele care s-ar fi putut întâmpla. Atunci am văzut cât de puțină încredere aveam în Dumnezeu. Nu Îl rugasem eu să meargă cu mine? Nu era El destul de puternic să mă scape din orice situație? De ce îmi era teamă?
Mi-am amintit textul care spune: „Credința este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd” (Evrei 11:1) și am decis să cred că lângă mine este îngerul Domnului. Când imaginația nu a mai umblat liberă și mintea a fost îndreptată spre făgăduințele lui Dumnezeu, teama a dispărut.
Plecând în căutarea răspunsului, am descoperit că de vină era vântul, care trântea o ușă rămasă deschisă și plimba pe alee o găleată goală. Am zâmbit și I-am mulțumit lui Dumnezeu pentru pacea pe care a pus-o în inima mea și pentru puterea și curajul care au venit tot de la El. În zilele cât am stat singură, am învățat să stau liniștită pentru că Dumnezeu vrea, știe și poate să rezolve orice situație, oricât ar fi de dificilă.
Încrederea în El se vede în încercare. De când a intrat păcatul în lume, au apărut frica, boala și moartea. Că vrem să o recunoaștem sau nu, singuri suntem slabi și plini de temeri. Dar cu cât stăm mai aproape de Dumnezeu, cu atât avem mai multă putere, mai mult curaj, mai multă pace.
Provocare: Nu vă hrăniți mintea cu gânduri și sentimente negative! Puneți în ea tot ce e mai bun, „și pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile și gândurile în Hristos Isus” (Filipeni 4:7)!
autor: Monica Dubănoaia
