DOMNUL ÎNSUȘI VA MERGE ÎNAINTEA TA, EL ÎNSUȘI VA FI CU TINE, NU TE VA PĂRĂSI ȘI NU TE VA LĂSA; NU TE TEME ȘI NU TE ÎNSPĂIMÂNTA!
DEUTERONOMUL 31:8
Teama este principala reacție universală în fața suferinței. Este primul gând care pune stăpânire pe inima omului atunci când primește un diagnostic, și pentru unii este și ultimul gând înainte de a-și încheia alergarea. Specialitatea în care îmi desfășor activitatea este considerată a fi una dintre cele mai triste, deoarece în oncologie ne confruntăm în fiecare zi cu teama, descurajarea și durerea. Interacționez adesea cu oameni care și-au pierdut de mult orice urmă de speranță, iar acum au căzut pradă depresiei și resemnării.
Pe de altă parte, mulți dintre pacienții pe care i-am întâlnit m-au învățat lecții valoroase despre răbdare, perseverență, importanța speranței și a credinței. Atunci când ești conștient de faptul că timpul pe acest pământ este limitat, te întorci cu toată inima spre lucrurile care contează cu adevărat: relația cu Divinitatea și familia. Fiecare îmbrățișare este prelungită, fiecare „te iubesc” este spus din inimă și niciun moment de bucurie nu este întrerupt sau grăbit. Orville E. Kelly vorbește despre speranță în următorii termeni: „Nu mă consider un om care moare de cancer, ci un om care trăiește în ciuda bolii. Nu consider că fiecare zi mă apropie de moarte, ci că este o altă zi obișnuită a vieții, care trebuie acceptată și trăită din plin.” Un renumit psiholog american declara că „speranța, credința și un scop în viață sunt cele mai bune medicamente”.
Nu putem alege când și sub ce formă suferința va apărea în viața noastră, dar putem alege care va fi reacția în fața unui diagnostic sumbru sau când ne vom confrunta cu pierderea cuiva drag. Vom permite ca teama, disperarea și revolta să pună stăpânire pe inima noastră? Sau ne vom îndrepta privirile spre Cer, încercând să vedem mâna lui Dumnezeu chiar și „în valea umbrei morții”?
Lumea aceasta și timpul petrecut aici nu reprezintă totul. Ne așteaptă o lume mai bună, fără lacrimi, dureri sau moarte. Vă invit ca astăzi să ne amintim că Dumnezeu este cu noi la fiecare pas, atât în împrejurările plăcute, cât și în cele mai dificile momente ale vieții.
autor: Andreea Theodora Sandu
