Hristos ne-a izbăvit ca să avem libertate. Rămâneți deci tari și nu vă plecați iarăși sub jugul robiei.
Galateni 5:1 (EDCR)Ascultă ediția audio aici.
La început, Dumnezeu l-a așezat pe om sub Lege ca o condiție indispensabilă a existenței sale. El a fost supus guvernării divine și nu poate exista nicio guvernare fără lege. (…) Dumnezeu este omnipotent, omniscient și imuabil – atotputernic, atotcunoscător, neschimbător. El întotdeauna urmează un curs drept. Legea Sa este adevărul – adevărul imuabil și etern. Preceptele Sale coincid cu atributele Sale. Dar Satana le face să apară într-o lumină falsă. Prin pervertirea lor, el caută să le creeze ființelor umane o impresie nefavorabilă despre Legiuitor. În timpul rebeliunii sale, Satana a căutat să-L reprezinte pe Dumnezeu ca o ființă nedreaptă, tiranică. (…)
Drept rezultat al neascultării lui Adam, fiecare om este călcător de Lege, vândut păcatului. Dacă nu se pocăiește și nu este convertit, este sub robia Legii, servindu-i lui Satana, sfârșind în vicleniile inamicului și dovedindu-se un martor împotriva principiilor lui Iehova. Dar, prin ascultare perfectă de cerințele Legii, omul este îndreptățit. Numai prin credința în Hristos este posibilă o asemenea ascultare. Oamenii pot înțelege spiritualitatea Legii, pot conștientiza puterea ei de a detecta păcatul, dar sunt neajutorați când vine vorba să țină piept puterii și înșelăciunilor lui Satana; pot reuși să le țină piept doar dacă acceptă ispășirea pusă la dispoziția lor prin jertfa reparatoare a lui Hristos, care este Ispășirea noastră.
Cei care cred în Hristos și împlinesc poruncile Lui nu mai sunt sub robia Legii lui Dumnezeu. Pentru cei care cred și o împlinesc, Legea nu mai este o robie, ci o libertate. Fiecare om care crede în Hristos, oricine se bizuie pe puterea susținătoare a unui Salvator înviat, care a suferit pedeapsa pronunțată în dreptul vinovatului, oricine rezistă ispitei și în mijlocul răului copiază modelul oferit prin viața Domnului Hristos, va deveni – prin credința în jertfa ispășitoare a lui Hristos – părtaș la natura divină, scăpând de stricăciunea care este în lume prin pofte. Toți cei care ascultă prin credință de poruncile lui Dumnezeu vor atinge starea de nepăcătoșenie în care a trăit Adam înainte de păcat.
