România se confruntă, în perioadele de ger sever, cu limitări ale capacităţii de livrare din producţia internă şi din depozite, situaţie în care importurile de gaze, în special din Ungaria, devin necesare pentru acoperirea vârfurilor de consum şi menţinerea echilibrului sistemului, avertizează Asociaţia Energia Inteligentă.
„România are gaze la nivel anual, dar România poate ajunge în situaţia în care nu le poate duce la consumatorii din România şi Republica Moldova suficient de repede, exact când consumul „muşcă” cel mai tare. Diferenţa dintre „există gaz” şi „ai gaz în reţea” nu e semantică. E diferenţa dintre confort şi criză. Când consumul sare de 57-58 milioane mc/zi (temperaturi sub -12C), la care se adaugă 6-7 milioane mc/zi gaze care tranzitează România pentru Republica Moldova, intrăm într-o zonă fără elasticitate.”, susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-un comunicat de presă.
Astfel, la aceste valori, România intră într-o zonă în care: producţia internă e relativ constantă şi nu poate creşte; depozitele pot livra, dar au o limitare pe măsură ce se golesc, scade debitul de extracţie, iar importul devine singura componentă care poate creşte „elastic”, dar doar până la capacitatea maximă a punctelor de import şi în corelaţie cu resursele de import.
„Asta înseamnă că nu contează ce scrie în statistici despre „stocuri” şi pe ce loc ne găsim în Europa. Contează cât gaz se poate băga în sistem în fiecare zi, exact în orele grele. Şi aici România are o vulnerabilitate structurală, debitul de gaz orar disponibil, nu sursele anuale. Odată cu apariţia gerului în România (11 ianuarie 2026), Ungaria (furnizorii) şi-a oprit tranzitul de gaze dinspre Turcia către Ungaria, via România – şi a început să exporte în România gaze pe care le deţinea în depozite, acţiune fără de care nu s-ar fi putut menţine consumul de gaze din România şi R. Moldova. Dependenţa de Ungaria este evidentă. Emoţională ca formulare, speculativă comercial, dar este realitatea care a asigurat (şi singura care poate asigura) consumul de gaze din România şi R. Moldova la nivelul cererii la temperaturi sub -12 C. Sintagma „suntem la mâna Ungariei” sună isteric. Dar are un sâmbure rece şi exact, operaţional, România poate ajunge dependentă de intrarea dinspre Ungaria ca supapă de echilibru”, menţionează Dumitru Chisăliţă.
În opinia sa, dacă intrarea din Bulgaria – Negru Vodă e deja împinsă la 94% din capacitate, atunci se reduce spaţiul de manevră, sursele de gaze pentru Europa de Sud Est fiind pe această direcţie.
surse: Agerpres/ TVR Info
19.01.2026
