Dacă îți iubești țara, trebuie să o cunoști. Și cel mai bine o descoperi la pas. Este ideea de la care a pornit Via Transilvanica, ”drumul care uneşte” şi care străbate România pe diagonală.
Cei 1.400 de kilometri, de la Mănăstirea Putna până la Drobeta Turnu Severin, pot fi parcurși pe jos, cu bicicleta sau pe cal. Trece prin peisaje fabuloase, scoate la lumină comunități și a ajuns în top 100 cele mai frumoase locuri din lume de vizitat în 2024. Descoperim Via Transilvanica și îi cunoaștem personajele, într-un reportaj semnat de Irina Luca.
Am ajuns pe Via Transilvanica la sfârșit de sezon. În urma celor peste 20.000 de drumeți care i-au străbătut potecile numai în acest an.
Via Transilvanica e un traseu de lungă distanță, care pune la încercare și răsplătește în egală măsură. Dar, mai ales, este un proiect social care scoate la lumină locuri uitate și depopulate. După o zi întreaga de umblat pe cărări, drumeții au parte de ospitalitate și povești.
Sorin Dimitriu, drumeț: “Noi am stat la case cu oameni, am locuit în aceeași casă cu ei, am mâncat aceeași mâncare ca ei, le-am ascultat poveștile lor și le-am spus poveștile noastre”.
Pe Sorin Dimitriu l-am întâlnit la capătul a 10 zile și 185 de kilometri. Este inginer electronist și locuiește în Africa de Sud. A ales să descopere o parte de Românie la pas, alături de fiul lui, avocat în București.
Maria Bidian, gazdă: „Dumnezeu să vă binecuvânteze drumul, să călătorească cu dvs. și să ajungeți cu bine unde vă doriți! Doamne ajută!”.
Întrebată ce le place străinilor cel mai mult dintre mâncarurile românești, aceasta a răspuns: “Să știți că toate mâncarile le plac. Am avut din Olanda doamne, care când au văzut mâncarea, parcă n-au văzut niciodată așa ceva. Eu îi aștept cu plăcinte, cu pâine caldă, ciorbă, fel principal, dulce, cu de toate, mi-e mai mare dragul să-i primesc”.
Tibi Ușeriu, creator al Via Transilvanica: “După ce am alergat tot acest traseu de 1400 de km, am descoperit că eu nu credeam că în Romania se pot mânca 400 de ciorbe cu gust diferit”.
Alin și Tibi Ușeriu, creatorii proiectului Via Transilvanica, au străbătut, acum doi ani, cei 1400 de km. Alin a mers, Tibi a alergat. Au pornit de la Putna și s-au întâlnit la final, la Dunăre. A fost încununarea unui proiect pe care, la început, nu l-au crezut posibil – „cărarea” care avea să unească oamenii, istoria și diversitatea noastră culturală.
Alin Ușeriu, creator al Via Transilvanica: “Tășuleasa Social avea nevoie de un proiect prin care să trezească niște comunități care erau în pragul dispariției. Sunt în continuare… distanța dintre rural și urban în România este uriașă, periculoasă pe alocuri”.
Tibi Ușeriu, creator al Via Transilvanica: “Eu mi-am schimbat foarte mult percepția despre România și oamenii din România cu acest traseu. Am întâlnit oameni care s-au dedicat mai mult decât ne-am dorit noi să se dedice proiectului ăstuia. Și am întâlnit oameni care ne-au scos afară din primărie. Și aici contrastul ăsta mie mi-a plăcut enorm de mult, pentru că nu poți să-i cunoști pe cei bun, daca nu-i știi pe cei răi și invers”.
Alin Ușeriu, creator al Via Transilvanica: “Eu am trăit mai mult de 10 ani în Germania și nu am văzut niciun articol pozitiv despre România când trăiam acolo. Și când îi văd pe străini, ori de unde ar fi ei, care vin și zic cât e de frumos, cum de n-am știut asta, ce țară aveți, ce natura aveți”.
Via Transilvanica a devenit un brand. Cea mai mare expoziție în aer liber, cu 1400 de borne sculptate în granit. Proiectul a fost premiat de juriul concursului European Heritage Awards, fiind recunoscut ca parte a Patrimoniului European.
Tibi Ușeriu, creator al Via Transilvanica: „Eu sper din tot sufletul să se umple această cărare, să putem lega și restul României, pentru că chiar dacă avem 1.400 km încă nu am luat-o spre Delta Dunării, ceea ce ar fi foarte frumos. Încă nu am luat-o spre Moldova, încă nu am mers la Curtea de Argeș și eu sper să umplem această cărare în următorii 5 ani, de în 5-10 ani de zile, după care să ne extindem”.
Alin Ușeriu, creator al Via Transilvanica: “Când locuiam în Germania aveam o bunăstare materială, dar nu mă făcea mult mai fericit decât mă face acum mersul pe jos cu câteva kilograme și în spate și care e toată averea mea și câteodata nici nu știu ce manânc diseară, dar cu siguranța că n-o să mor de foame. Și asta mă face mult mai fericit. Câteodata, puținul te face mai mult mai fericit”.
sursa: TVR
01.12.2024
