Preșcolarii sunt activi în mediul online, iar copiii sub 2 ani din ţările dezvoltate au de asemenea o amprentă digitală, prin intermediul părinţilor care postează fotografii și informaţii despre aceștia, dar și prin accesul la dispozitivele părinţilor, arată raportul Copiii mici (0-8) și tehnologia digitală – un studiu calitativ în Europa.
Studiul a fost realizat de 60 de cercetători din întreaga lume și susţinut de 31 de universităţi și centre de cercetare și a adunat date din 234 de interviuri familiale din 21 de ţări, între anii 2014 și 2017. Au fost analizate competenţele digitale ale copiilor de cel mult 8 ani, riscurile și oportunităţile asociate, dar și modul în care părinţii gestionează activitatea online a copiilor.
Principala constatare a cercetătorilor a fost aceea că abilităţile digitale ale copiilor se dezvoltă de la vârste tot mai fragede, prin studierea și imitarea comportamentului digital al fraţilor mai mari.
De asemenea, studiul a identificat mai multe stiluri parentale de mediere a conduitei online a copilului – deschise, permisive, suportive, restrictive și „laissez-faire”. Abordarea parentală este strâns împletită cu statutul socio-economic al părinţilor și cu modelul lor de conduită online.
Astfel, părinţii cu statut socioeconomic mediu și ridicat și care deţin competenţe digitale tind să aibă opinii favorabile despre potenţialul pedagogic al mass-mediei digitale. Părinţii care nu încurajează utilizarea pedagogică a intrumentelor digitale, fiind mai neîncrezători în beneficiile tehnologiei și mai îngrijoraţi de riscurile asociate acesteia, au, în marea lor majoritate, un statut socioeconomic inferior și sunt mai puţin familiarizaţi cu tehnologia. În general, părinţii percep tehnologia digitală mai favorabil dacă școala le solicită sarcini digitale copiilor.
Studiul arată că interacţiunea cu dispozitivele digitale are loc la vârste foarte mici, când copiii nu au învăţat să scrie și să citească, ceea ce nu-i împiedică să își dezvolte propriile strategii: autofinalizarea (auto-completion, engl.), recunoașterea vocală, recunoașterea imaginii.
Prin modelul încercare-eroare, copiii își dezvoltă abilităţile digitale și sunt mai bine informaţi decât realizează de obicei părinţii, dar își extind spectrul de competenţe atunci când au parte de instruire din partea adulţilor.
Abilităţile digitale ale copiilor români se leagă de stilul de educaţie primită acasă, arată raportul. Astfel, în timp ce familiile cu un statut socioeconomic bun își educă copiii să exploreze și să experimenteze cât mai mult, cele cu un statut socioeconomic inferior marșează pe valori precum ascultarea sau un comportament politicos. În consecinţă, copiii din primul grup sunt exploratori în mediul digital, pe când cei care aparţin celui de-al doilea grup se încadrează mai degrabă la „followers”, adoptând un stil pasiv.
Părinţii și copiii deopotrivă pun accent pe tehnologie, fiind dispuși să cheltuie mai mult cu dispozitivele în sine și puţin spre deloc pentru conţinut, văzut ca un element colateral, care se poate obţine gratuit de pe internet.
Un lucru surprinzător pe care l-au notat cercetătorii în cazul copiilor români a fost faptul că tehnologia digitală pare să fie unul dintre factorii care favorizează scrierea înainte de învăţarea cititului. Raportul menţionează o fetiţă de 6 ani care scrie pe coli de hârtie, deși nu știe să citească, și un băieţel de 5 ani care scrie în Word liste cu oameni importanţi pentru el, de asemenea fără ca să fi învăţat încă să citească.
sursa: semneletimpului.ro
08.06.2023
