Sindromul de burnout, care face persoanele afectate să se simtă excesiv de obosite, lipsite de energie, demoralizate și iritabile, ar putea fi asociat cu o dereglare potenţial letală a ritmului normal de funcţionare a inimii, potrivit unui studiu al cercetătorilor americani.
Fibrilaţia atrială este cea mai frecventă formă de aritmie cardiacă. Se estimează că aproximativ 17 milioane de persoane din Europa și 10 milioane din SUA vor suferi de această afecţiune până anul viitor, sporindu-și astfel riscul de infarct, accident vascular cerebral și deces.
Studiul, publicat în revista European Society of Cardiology, a arătat că sindromul de burnout se asociază cu fibrilaţia atrială, deși modul în care apare această afecţiune nu este foarte bine înţeles.
„Știm că stresul poate provoca mai multe tipuri de boli de inimă, dar acesta este primul studiu care leagă epuizarea de posibilitatea creșterii riscului de aritmie cardiacă. Cunoaștem câţiva factori de risc foarte importanţi, precum obezitatea, hipertensiunea arterială și fumatul, dar ei nu explică pe de-a-ntregul motivul pentru care dezvoltăm această afecţiune. Creionăm o legătură între epuizare și fibrilaţie atrială care nu a fost descrisă până acum” , a declarat dr. Parvenn Garg, profesor la Universitatea din California de Sud.
„Epuizarea vitală, denumită în mod obişnuit sindrom de burnout, este de obicei cauzată de stres prelungit şi profund la locul de muncă sau acasă. Acesta diferă de depresie, care este caracterizată prin stare de tristeţe, de vinovăţie şi părere negativă despre propria persoană”, a explicat Garg.
În cadrul studiului, cercetătorii au examinat peste 11.000 de persoane, urmărind indicii de epuizare vitală, iritabilitate, consum de antidepresive și susţinere socială slabă. Apariţia fibrilaţiei atriale a fost urmărită la grupul monitorizat de cercetători pe o perioadă de aproape 25 de ani. Studiul a arătat că persoanele care prezentau cel mai ridicat nivel de epuizare vitală înregistrau un risc cu 20% mai mare de a dezvolta fibrilaţia atrială, faţă de cei care nu prezentau simptomele sindromului de burnout. În același timp, nu a fost identificată o corelaţie între iritabilitate, utilizarea antidepresivelor, susţinere socială slabă, pe de o parte, și apariţia fibrilaţiei atriale.
„Epuizarea vitală este asociată cu un nivel ridicat de inflamaţie şi activarea accentuată a răspunsului fiziologic al organismului la stres. Când sunt declanşate cronic, aceste două lucruri pot avea efecte grave şi dăunătoare asupra ţesutului cardiac, ceea ce ar putea duce în cele din urmă la apariţia acestei aritmii”, a explicat dr. Garg.
În timp ce 80% dintre americani spun că resimt stres la locul de muncă, jumătate dintre ei spun că au nevoie de ajutor pentru a putea gestiona stresul. Doar că nu este vorba numai de stresul de la locul de muncă, spun specialiștii, ci și de avalanșa de știri care ne asaltează 24 din 24 de ore, de navigarea prelungită în mediul virtual sau dificultatea de a echilibra viaţa de familie cu cea profesională. Sindromul de burnout afectează pe oricine „este stresat cronic și suferă de epuizare cronică”, subliniază dr. Garg.
Clasificare Internaţională a Maladiilor (CIM), instrument folosit ca punct de referinţă pentru stabilirea diagnosticelor, a tendinţelor și realizarea statisticilor în domeniul sanitar, a adoptat în premieră în 2019 sindromul de burnout în lista afecţiunilor medicale.
sursa: semneletimpului.ro
29.05.2023
