De memorat: Isus le-a zis: „Lumina mai este puțină vreme în mijlocul vostru. Umblați ca unii care aveți lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul; cine umblă în întuneric nu știe unde merge.” (Ioan 12:35)
În Apocalipsa, diavolul este descris ca un balaur și un șarpe (12:9). Este un balaur pentru că vrea să distrugă poporul lui Dumnezeu și un șarpe pentru că folosește minciuni viclene pentru a înșela. După moartea Domnului Hristos, mii de oameni au fost torturați, aruncați la lei și arși pe rug de Roma imperială.
În ciuda acestor pedepse crude, mulți au rămas credincioși, Evanghelia a continuat să se răspândească și biserica a crescut. Drept rezultat, Satana și-a schimbat strategia.
Mulți păgâni au fost botezați, dar fără o instruire temeinică în ce privește adevărul biblic. Deoarece conducătorii îmbinau adevărurile Scripturii cu tradițiile populare, rătăcirea a inundat biserica. Secolele IV și V au fost epoci de compromis, în care practicile păgâne erau combinate cu învățăturile creștine.
Dar, și în cele mai dificile vremuri, Dumnezeu a fost cu poporul Său, care, prin puterea Duhului Sfânt, a rămas neclintit, chiar și în fața presiunii de a renunța la convingerile sale. Copiii lui Dumnezeu au rămas loiali voii lui Dumnezeu descoperite în Scriptură și au apărat cu fermitate adevărul Cuvântului Său.
Școala Cuvântului, Duminică, 14 aprilie
Compromisul: strategia subtilă a lui Satana
1. Compară Ioan 14:6 cu Ioan 8:44. Ce contrast observi între caracterul lui Isus și cel al lui Satana?
Ceea ce spune Isus este adevărat pentru că El este autorul adevărului. Adevărul izvorăște din inima unui Dumnezeu atotînțelept, atotcunoscător. El este temelia realității și a întregului adevăr. În schimb, Satana este un mincinos și tatăl minciunilor. El este pregătit să folosească amăgirea, dezinformarea și denaturarea adevărului pentru a duce poporul lui Dumnezeu în rătăcire. A înșelat-o pe Eva în Eden, sădind îndoială și negând explicit vorbele lui Dumnezeu.
În contextul consumării fructului, afirmația: „Hotărât că nu veți muri” era o contrazicere clară a ceea ce spusese Dumnezeu. De-a lungul secolelor, Satana a folosit aceeași strategie. Subminează încrederea în Cuvântul lui Dumnezeu, contrazice voia explicită a lui Dumnezeu, distorsionează Scriptura și uneori o citează greșit, dacă este în avantajul său.
2. Citește Proverbele 23:23; Ioan 17:17 și 8:32. Ce asemănare găsești în aceste pasaje privind adevărul și Cuvântul lui Dumnezeu? Care este mesajul acestor pasaje?
„Satana știa bine că Sfintele Scripturi îi vor face pe oameni în stare să discearnă amăgirile lui și să reziste puterii lui. Însuși Mântuitorul lumii rezistase atacului său, prin Cuvânt. În caz de asalt, Hristos ridica scutul adevărului veșnic, spunând: «Stă scris». Oricărei sugestii a inamicului, El îi opunea înțelepciunea și puterea Cuvântului. Pentru a-și putea menține dominația asupra oamenilor și pentru a consolida autoritatea uzurpatorului papal, Satana trebuia să-i împiedice pe oameni să cunoască Scripturile.
Biblia Îl înălța pe Dumnezeu, iar pe oamenii limitați îi punea la locul lor real, de aceea trebuia ca adevărurile ei sfinte să fie ascunse și suprimate. Această logică a fost adoptată de Biserica Romană. Timp de sute de ani, răspândirea Bibliei a fost interzisă. Oamenilor li s-a interzis să o citească sau să o aibă în casele lor, iar preoții și prelații lipsiți de scrupule interpretau învățăturile ei pentru a le susține pretențiile” (Tragedia veacurilor, p. 51).
Discutaţi modurile în care Satana încearcă să distorsioneze sau să interpreteze greșit Cuvântul lui Dumnezeu în zilele noastre.
Școala Cuvântului, Luni, 15 aprilie
Lupi răpitori
3. Citește Faptele 20:27-32. Ce avertizări le transmite Pavel conducătorilor bisericii din Efes cu privire la apostazia care avea să vină?
Scopul sfaturilor lui Pavel a fost să pregătească biserica pentru viitor. În acest pasaj el își exprimă îngrijorarea că „se vor vârî între credincioși lupi răpitori, care nu vor cruța turma” (20:29). Cu alte cuvinte, credincioșii aveau să îndure persecuție din interiorul bisericii. Apoi Pavel adaugă: „Se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor învăța lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor” (20:30) – ceea ce înseamnă că aveau să intre în biserică ereziile. Doctrinele false aveau să înlocuiască adevărurile divine. Practicile păgâne aveau să predomine. În secolele IV și V compromisul s-a strecurat în biserica creștină, probabil sub pretextul înaintării misiunii. Dar cumplitul rezultat a fost o îndepărtare de adevărurile Cuvântului lui Dumnezeu.
4. Citește 2 Tesaloniceni 2:7-12. Cum descrie Pavel apostazia care avea să vină? Ce trăsături ale apostaziei trebuiau observate?
Precizarea lui Pavel că „taina fărădelegii a și început să lucreze” este importantă. Exista așadar și în zilele lui Pavel o îndepărtare treptată de adevărul Cuvântului lui Dumnezeu cu privire la ascultarea de legea divină. Această îndepărtare avea să ia amploare în secolele următoare. Contrar poruncii a doua, au fost introduși în închinare idolii. Vreme de milenii, idolii ocupaseră poziția de frunte în toate religiile păgâne. Pentru ca păgânii să accepte mai ușor creștinismul, zeitățile păgâne au fost convertite în așa-zișii sfinți. Duminica, ziua închinării la zeul soare, a fost treptat adoptată ca ziua închinării creștine în cinstea învierii. Această falsă zi de închinare, care nu este ratificată în Scriptură, predomină și în zilele noastre.
Ce fel de compromisuri vedem că intră și în biserica din zilele noastre? Mai important, ce compromisuri s-ar putea să faci tu? Să fie uneori prin amestecarea adevărului cu rătăcirea?
Școala Cuvântului, Marţi, 16 aprilie
Apăraţi de Cuvânt
5. Compară Ioan 17:15-17 cu Faptele 20:32. Cum ne învaţă Domnul Isus și apostolul Pavel să ne ferim de amăgirile lui Satana?
Biblia este descoperirea desăvârșită a voii lui Dumnezeu. Prezintă planul Cerului pentru salvarea omenirii. Deoarece „este insuflată de Dumnezeu”, „toată Scriptura” este „de folos ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire” (2 Timotei 3:16). Deci „toată Scriptura” este inspirată de Dumnezeu, nu doar unele părți sau unele părți mai mult decât altele.
Întreaga Biblie trebuie acceptată drept Cuvântul lui Dumnezeu. Altfel, ușa spre amăgire este larg deschisă. Biblia exprimă clar iubirea infinită a lui Dumnezeu în lumina marii lupte și demască înșelăciunile lui Satana. Diavolul urăște Cuvântul lui Dumnezeu și a făcut tot posibilul să-i distrugă influența. La urma urmei, ce am ști despre planul de mântuire, fără Biblie? Ce am înțelege despre nașterea, viața și lucrarea lui Isus? Despre profunzimea jertfei lui Isus, gloria învierii Sale, puterea mijlocirii Sale și maiestatea revenirii Sale?
Toate aceste adevăruri cruciale sunt dezvăluite, prezentate și accentuate în Cuvântul lui Dumnezeu, care trebuie să fie standardul suprem pentru înțelegerea tuturor adevărurilor sacre. Prin urmare, trebuie să luptăm contra încercărilor de a-i submina autoritatea sau inspirația, venite inclusiv din partea celor care, deși declară o mare iubire față de Biblie, o pun la îndoială, fie și subtil.
În mod tragic, mai ales în incursiunile gândirii moderne, mulți teologi și creștini se concentrează atât de mult pe latura umană a Bibliei încât aceasta devine cuvântul omului, nu Cuvântul lui Dumnezeu. Biblia, susțin ei, este formată din scrierile unor regi, păstori, pescari, preoți, poeți și ale altor oameni care și-au așternut ideile și concepțiile despre Dumnezeu, natură și realitate, pe cât de bine le-au înțeles ei, în timpul și locul în care au trăit.
Chiar așa? Dacă lucrurile ar sta așa, atunci cât ar trebui să ne pese nouă, celor care trăim în secolul XXI, de ceea ce gândeau acești oameni? Și, mai mult, de ce ar trebui să facem din ideile lor baza speranței noastre pentru eternitate?
Citește Psalmii 119:105,116,130,133,160. Ce ne ajută psalmistul să înţelegem cu privire la importanţa Cuvântului lui Dumnezeu în planul de mântuire?
Școala Cuvântului, Miercuri, 17 aprilie
Gândirea umană fără Scriptură
Duhul Sfânt lucrează prin intermediul minții noastre. El ne invită să explorăm tainele universului. „Creștinii nu își lasă creierul la intrarea în biserică” – a spus cineva odată. Totuși geniul rațiunii umane nu poate descoperi de unul singur adevărurile divine ale Scripturii. Adevărul nu ține de opinia umană. Ține de revelația divină.
6. Citește Proverbele 16:25; Judecătorii 21:25 și Isaia 53:6. Ce aflăm despre strategia lui Satana de amăgire?
Una dintre cele mai eficiente amăgiri ale lui Satana este să ne facă să credem că rațiunea umană fără ajutorul Duhului Sfânt și fără cunoașterea Cuvântului lui Dumnezeu este suficientă pentru a cunoaște voia lui Dumnezeu. Pot exista căi care nouă sau unor întregi culturi să ni se pară corecte, dar în ochii lui Dumnezeu să fie complet greșite.
Într-o excursie făcută cu soția, ne-am rătăcit în pădurea din jurul hotelului, deși eu eram oarecum sigur că pot găsi drumul înapoi. Soarele apunea și îmi era teamă de ce era mai rău. Din fericire, am întâlnit alți turiști, care știau drumul. Ne abătuserăm cel puțin opt kilometri de la cărare, dar ne aflam în apropierea unui drum principal. Pentru că aveau mașina parcată în apropiere, oamenii cu care ne-am întâlnit s-au oferit să ne conducă până la hotel. Faptul că am găsit pe cineva care știa drumul și a putut să ne ducă înapoi la destinație a fost decisiv, în cazul nostru.
Dumnezeu nu ne-a lăsat singuri în drumul nostru de pe pământ spre cer. Duhul Sfânt ne îndrumă spre Sfintele Scripturi, care ne conduc spre casă. Adevărul și rătăcirea, dreptatea și nedreptatea, binele și răul – acestea pot fi înțelese corect numai în lumina Cuvântului lui Dumnezeu. Ceea ce Îl contrazice pe Dumnezeu și Cuvântul Său este eroare, iar eroarea este întotdeauna periculoasă; ceea ce este în armonie cu Dumnezeu este adevăr și bunătate. Cât de important este să facem din Cuvântul lui Dumnezeu autoritatea supremă în materie de adevăr și moralitate!
De ce mintea umană fără ajutorul Duhului Sfânt este incapabilă să descopere adevărul divin? Discutaţi relaţia dintre raţiunea umană și revelaţia divină. Cum ne ajută raţiunea să înţelegem revelaţia divină? Să luăm ca exemplu Daniel 2, o profeţie care cuprinde istoria omenirii de la Babilon până în viitor. Cum apelează o astfel de profeţie la raţiunea umană?
Școala Cuvântului, Joi, 18 aprilie
Lupta pentru minte
7. Citește 2 Corinteni 4:3-6. Ce înseamnă „a căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă” (versetul 4)? Cum se produce orbirea? Cum sunt deschiși ochii?
Cuvântul grecesc pentru „minte” în acest pasaj este noema. Literal înseamnă „percepție” sau „facultăți mintale”. Comentariul biblic adventist clarifică acest verset: „Lupta dintre Hristos și Satana este o luptă pentru mintea oamenilor (Romani 7:23,25; 12:2; 2 Corinteni 3:14; 11:3; Filipeni 2:5; 4:7,8). Principala acțiune a lui Satana este aceea de a orbi sau întuneca mintea oamenilor.
El face lucrul acesta prin faptul că îi împiedică să studieze Cuvântul lui Dumnezeu, le afectează puterile minții prin excese ale trupului și ale sufletului, le ocupă total mintea cu lucrurile vieții acesteia și apelează la mândrie și înălțare de sine” (vol. 6, p. 854).
Lipsa de cunoaștere din partea celor pierduți nu se datorează faptului că nu au putut cunoaște, ci faptului că nu au vrut să cunoască. Mulți au avut toate ocaziile posibile să cunoască adevărul, dar au ales să nu creadă, iar Satana i-a orbit. Împărăția lui Satana este o împărăție a întunericului.
Comentariul biblic adventist adaugă: „Evanghelia este singurul mijloc prin care strategiile și înșelăciunile diabolice ale lui Satana pot fi demascate și prin care oamenii pot să vadă calea care duce de la întuneric la lumină” (vol. 6, p. 854). Esența mesajului Noului Testament este viața, moartea și învierea lui Isus. El se află în inima Evangheliei și în centrul Scripturii. Toată Scriptura dă mărturie despre El (Ioan 5:39).
8. Citește Ioan 1:4,5,9,14. Cum Îl descriu aceste versete pe Domnul Isus, mai ales Ioan 1:14?
În primele secole, creștinii erau în totalitate dedicați lui Hristos ca Acela care era lumina în întunericul lor. Ei erau răscumpărați prin harul Său, transformați prin puterea Sa și motivați de iubirea Sa. Nici măcar moartea nu putea distruge loialitatea lor față de Hristos. La lumina glorioasă a Evangheliei, ei recunoșteau amăgirile diavolului. Hristos a avut întotdeauna bărbați și femei care, prin harul Său, au apărat cu curaj adevărul Său. În aceste secole timpurii, lumina iubirii, harului și adevărului lui Hristos strălucea.
Școala Cuvântului, Vineri, 19 aprilie
Un gând de încheiere
În multe părți ale lumii, în special acolo unde oamenii au acces liber la Biblie, Satana a folosit alte mijloace pentru a slăbi influența Scripturii. Moduri foarte eficiente sunt diferitele investigații de tip științific sau chiar cercetări biblice în virtutea cărora se propun poziții care, dacă ar fi acceptate, ar submina încrederea în Cuvântul lui Dumnezeu.
De exemplu, deși cartea lui Daniel susține că a fost scrisă cu peste 500 de ani înainte de Hristos, mulți cercetători cred că a fost compusă la mijlocul secolului al II-lea î.H. Ei afirmă că trebuie să fi fost scrisă mai târziu, pentru că profetul nu ar fi putut prezice cu acuratețe viitorul. Prin urmare, afirmă ei, cartea Daniel nu a fost scrisă atunci când se afirmă în ea că a fost scrisă, ci sute de ani mai târziu.
Din nefericire, această minciună despre Biblie este una dintre multele minciuni pe care cercetarea modernă caută să ni le impună. Ba, mai mult, din păcate, mulți oameni acceptă această eroare pentru că, la urma urmei, este susținută de oameni care pretind că ei cred în Biblie. Nu este de mirare că Pavel ne avertizează: „Cercetați toate lucrurile și păstrați ce este bun” (1 Tesaloniceni 5:21, vezi și Faptele 20:30).
