Datele europene arată că nefrecventarea educaţiei afectează o proporţie din ce în ce mai mare de copii români. Aproape 16% dintre copiii de vârsta gimnaziului se aflau în afara şcolii la nivelul anului şcolar 2022-2023, în timp ce peste un sfert dintre cei de vârsta liceului (25,03%) erau în aceeaşi situaţie.
De asemenea, România înregistrează un procent de 16,6% al tinerilor cu vârsta între 18 şi 24 de ani care au finalizat cel mult studiile gimnaziale, cel mai mare procent în ultimii şase ani.
Discrepanţele asociate mediului de locuire sunt foarte mari, rata de părăsire timpurie a şcolii fiind de doar 3,3% în marile oraşe, atingând 14,3% în oraşele mici şi suburbii şi 27,5% în mediul rural.
La nivel naţional, doi din cinci elevi intraţi pe pragul şcolii cu nouă ani în urmă nu se regăsesc printre cei care au reuşit să obţină medii peste 5 la evaluarea de final de gimnaziu, iar copiii care învaţă în mediul rural sunt dezavantajaţi (proporţia mediilor sub 5 fiind de peste 2,5 ori mai mare în şcolile din mediul rural).
Pe lângă insuccesul propriu-zis la Evaluarea naţională, analizând situaţia generaţiei, peste 15% (15,42%) dintre elevi nici măcar nu au ajuns la finalul clasei a VIII-a.
Conform Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), România este unul dintre statele în care diferenţa de performanţă generată de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel.
Variaţia de performanţă explicată strict prin statutul socioeconomic al elevului (eliminând toţi ceilalţi factori) atinge, în România, nivelul de 25,8%, în comparaţie cu o medie OCDE de 15,5% şi în creştere faţă de valoarea înregistrată de ţara noastră la testarea anterioară (18%).
Diferenţa de punctaj mediu, la matematică, între elevii cei mai avantajaţi şi cei mai dezavantajaţi este de 132 de puncte în cazul României (faţă de o medie OCDE de 93 de puncte), în creştere cu 24 de puncte faţă de ediţia anterioară a testării.
În condiţiile în care 30 de puncte PISA pot fi echivalate cu un an de participare la educaţie, se observă că decalajul între cei mai vulnerabili şi cei mai avantajaţi elevi români a crescut cu aproape un an de şcoală, între 2018 şi 2022.
De altfel, România este indicată şi printre ţările în care această diferenţă generată de statutul socioeconomic s-a adâncit semnificativ în ultimii zece ani, ca excepţie de la tendinţa generală la nivelul OCDE (unde această diferenţă a suferit doar o creştere minoră).
Potrivit unei anchete sociologice derulate de Salvaţi Copiii, la finalul anului 2022, pe un eşantion reprezentativ de elevi de gimnaziu şi liceu, peste jumătate dintre copiii români (55,1%) îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţe, în vreme ce o treime dintre aceştia şi-ar dori să-şi continue studiile în străinătate.
Printre principalele motive care i-ar determina să emigreze se numără oportunităţile legate de educaţie (26,3%) şi nemulţumirea sau neîncrederea faţă de condiţiile de viaţă din România (21,9%).
sursa: TVR
06.09.2024
