În ultima perioadă, tot mai des apar în spațiul public avertismente privind posibile pene de curent în România, lipsa capacității de producție și dependența de importuri. Unele informații sunt reale, altele doar pe jumătate adevărate, iar unele sunt complet false – distribuite în online doar pentru a crea panică.
Însă, înainte să tragem concluzii, e important să vedem clar: cum stau lucrurile cu adevărat când vine vorba de energia electrică în România.
Ministerul Energiei dezminte scenariile alarmiste care circulă în mediul online și arată, într-un document oficial, că România nu s-a aflat niciodată în ultimii ani în pericol real de blackout.
De altfel, singura pană majoră de curent din istoria recentă a avut loc pe 10 mai 1977 și a durat cinci ore. A fost provocată de probleme de comunicare, decuplări necontrolate și lipsa sincronizării între centrale.
După acel episod, s-au implementat măsuri tehnice clare, care au crescut gradul de protecție al sistemului energetic național. De atunci, rețeaua a fost modernizată constant pentru a preveni incidente similare. Că situația nu e roz, asta știm cu toții, dar nici nu suntem în prag de blackout.
Datele oficiale arată că România are capacitatea de a face față cererii de energie, chiar și cu un necesar parțial acoperit din importuri. Prin infrastructura actuală de interconectare, putem realiza schimburi de peste 4.000 MW cu rețelele vecine.
În 2024, potrivit Transelectrica, România a produs în medie 5.862 MW la fiecare 10 minute, în timp ce consumul a fost puțîn mai ridicat – 6.183,8 MW. Diferența a fost acoperită prin importuri, dar vorbim de un echilibru relativ stabil: un raport mediu negativ de doar 321 MW, importați la fiecare 10 minute.
Așadar, este adevărat că România nu produce permanent suficientă energie electrică pentru a-și acoperi în totalitate consumul intern. Însă asta nu înseamnă automat un risc de blackout. Conform Transelectrica, în 2024, capacitatea maximă de schimburi a rețelei naționale a fost de aproximativ 4.230 MW – din care 1.800 MW cu Bulgaria, 1.000 MW cu Ungaria, 800 MW cu Serbia și câte 315 MW cu Republica Moldova și Ucraina.
Ministerul recunoaște că, în anumite perioade, România are nevoie de importuri mai consistente, în altele importurile sunt minime, iar uneori nu este nevoie deloc. Sistemul e flexibil și adaptabil, iar capacitatea de interconectare asigură acoperirea cererii fără dificultăți majore.
Ca să vă faceți o idee mai clară, merită privite și cifrele concrete. Cel mai mare deficit de energie a fost înregistrat pe 4 februarie 2024, la ora 09:48. Atunci, producția internă era de 5.569 MW, iar consumul ajunsese la 8.628 MW – diferența, de 3.059 MW, a fost acoperită integral prin importuri.
Chiar și așa, volumul de import reprezentă doar 70,79% din capacitatea maximă a rețelei. Așadar, suntem departe de limitele tehnice ale sistemului, iar riscul real al unei pene de curent la nivel național rămâne extrem de scăzut.
sursa: TVR
12.04.2025
