România ocupă locul 3 în Uniunea Europeană la rata mortalităţii evitabile prin prevenţie și locul 1 la rata mortalităţii aferente bolilor tratabile.
În ţara noastră, rata mortalităţii evitabile prin prevenţie și cea a mortalităţii din cauze tratabile sunt foarte ridicate, arată un studiu la nivel european. Astfel, rata mortalităţii evitabile prin prevenţie a fost a treia cea mai ridicată în UE în 2018, principalele cauze ale acesteia fiind boala cardiacă ischemică, cancerul pulmonar și bolile cauzate de consumul de alcool. Mortalitatea prin cauze tratabile, asociată bolilor cardiace ischemice (considerate evitabile și tratabile totodată), accidentelor vasculare cerebrale, pneumoniei și cancerului colorectal, a fost două ori mai mare decât media Uniunii Europene.
Sănătatea în România
Speranţa de viaţă în România este printre cele mai mici din Europa, potrivit Profilului de ţară din 2021, un studiu la nivel european comandat de Haleon, companie care activează în domeniul sănătăţii consumatorilor. Deși a crescut cu peste 4 ani în intervalul 2000-2019, de la 71,2 ani la 75,6 ani (și a scăzut cu 1,4 ani în 2020, din cauza pandemiei, ajungând la 74,2 ani), speranţa de viaţă a românilor este cu aproape 6 ani sub media UE. De fapt, speranţa de viaţă la naștere în România este a doua cea mai scăzută din UE, înaintea Bulgariei (73,6 ani) și mult în urma unor ţări precum Norvegia (83,3 ani), Islanda (83,1 ani), Italia, Spania și Suedia (82,4 ani). Există, de asemenea, o disparitate de gen majoră, femeile din România trăind cu aproape 8 ani mai mult decât bărbaţii.
Speranţa de viaţă a românilor este a doua cea mai scăzută din UE
Peste o treime dintre decesele înregistrate în 2018 în România au fost cauzate de boli cardiovasculare. Boala cardiacă ischemică a reprezentat principala cauză de mortalitate în anul 2018 (19,1% din totalul deceselor). Următoarele cauze de deces au fost accidentele vasculare cerebrale, cancerul pulmonar, boli ale ficatului, pneumonia, cancerul colorectal, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), bolile renale și cancerul de sân.
Mortalitatea prin cancer în ţara noastră este mai ridicată decât media Uniunii Europene și a crescut în ultimul deceniu, potrivit Profilului de ţară privind cancerul 2023. În 2019, rata de mortalitate prin cancer a fost cu 7% mai mare decât media ţărilor din UE (de la o diferenţă de 1% în urmă cu un deceniu), rata mortalităţii în rândul bărbaţilor între 15 și 64 de ani fiind cu 64% mai ridicată decât media UE.
Cel mai des întâlnite tipuri de cancer care reprezintă cauza mortalităţii prin cancer în România sunt: cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de prostată, la bărbaţi; cancerul de sân, cancerul colorectal și cancerul de col uterin, la femei. Între anii 2011 și 2019, mortalitatea prin cancer a scăzut cu 1% în rândul bărbaţilor și a crescut cu 1% în rândul femeilor. În același interval, mortalitatea cauzată de cancer a scăzut în ţările Uniunii Europene cu 10% la bărbaţi și cu 5% la femei. De menţionat este faptul că ţara noastră nu are un registru naţional de cancer, raportarea incidenţei în sistemul de informaţii înregistrând mari deficienţe.
Tratamentul este gratuit pentru pacienţii oncologici, dar persoanele aparţinând grupurilor vulnerabile întâmpină probleme în special la accesarea serviciilor de diagnosticare precoce și a serviciilor ambulatorii. Deși s-a dublat între anii 2005 și 2015, numărul medicilor oncologi este încă scăzut și inegal distribuit (există regiuni ale ţării în care un singur oncolog deservește populaţii de până la 200.000 de locuitori). Din cauza lipsei de personal medical, doar anumite centre de oncologie au comisii interdisciplinare pentru pacienţii oncologici.
În România, rata mortalităţii în rândul bărbaţilor între 15 și 64 de ani este cu 64% mai ridicată decât media UE
Perioada de așteptare dintre momentul aprobării unui medicament nou de către Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) și cel în care devine disponibil pentru pacienţii din România a ajuns chiar și la 899 de zile. Prin urmare, principalele provocări cu care se confruntă sistemul medical pe zona oncologiei sunt legate de numărul specialiștilor, de atingerea standardelor de calitate ale programelor de screening și de asigurarea continuităţii serviciilor.
Noile programe-pilot de screening al cancerului au în curs de elaborare seturi de indicatori de calitate și siguranţă în domeniul screeningului pentru cancerul de sân, cancerul colorectal și cancerul de col uterin, potrivit recomandării ghidurilor europene. Se estimează de asemenea că vor fi rezolvate unele deficienţe structurale ale sistemului, mai ales în sectorul oncologic, prin Strategia Naţională de Sănătate 2022-2030 și prin Programul „UE pentru sănătate” 2021-2027, care oferă un sprijin financiar fără precedent pentru rezolvarea provocărilor sanitare pe termen lung.
sursa: semneletimpului.ro
28.05.2023
