În noaptea de Sâmbătă spre duminică ceasurile au fost date înapoi cu o oră. Și astfel, ultima zi de duminică din luna octombrie a fost cea mai lungă din an, cu 25 de ore. Schimbarea are însă și efecte negative asupra organismului, atrag atenția medicii, care susțin că organismul are nevoie de cel puțin o săptămână pentru a se acomoda.
În fiecare an, în ultimul weekend din luna octombrie, ceasurile se dau înapoi cu o oră. Schimbarea s-a făcut în noaptea de Sâmbătă spre duminică, când ora 4.00 a devenit ora 3.00.
Unii s-au bucurat că au dormit mult, alții se tem de efectele negative ale trecerii la ora de iarnă. Medicii susțin că în această perioadă pot apărea probleme de sănătate în rândul celor care au probleme cardiace, dar și stări de depresie în rândul persoanelor meteosensibile.
De mai bine de cinci ani, Uniunea Europeană promite că va opri această pendulare anuală a timpului. În 2018, peste 4,6 milioane de europeni au răspuns la o consultare publică, 84% spunând că vor ca schimbarea orei să fie eliminată.
În 2019, Parlamentul European a votat pentru desființarea ei, dar procesul s-a blocat la Consiliul European, în 2021.
Cine schimbă ora şi cine nu
70 de ţări din Europa şi Statele Unite ale Americii, în cel puţin o parte a teritoriului lor, dau ceasurile înapoi cu o oră.
Marea Britanie, Irlanda şi Portugalia revin la ora GMT.
Spania, Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia şi Olanda au fixat ceasurile la ora GMT+1.
Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia şi Lituania şi-au potrivit ceasurile la ora GMT+2.
Timpul Universal Coordonat, UTC
Schimbarea orei nu este simultană în toate ţările, datorită diferenţei de fus orar. Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasul arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine, apare o oră în plus. Numerotarea fusurilor începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2.
Japonia nu a schimbat ora niciodată, China nu mai utilizează ora de vară din anul 1991, mai multe ţări din Asia Centrala au renunţat în anii 2000 la schimbarea orei, iar Rusia a luat aceasta decizie începând din primăvara lui 2011, la fel şi Ucraina.
În apropiere de Ecuator, zilele sunt în general egale cu nopţile, astfel că modificarea orei standard nu ar avea sens, iar ţările ecuatoriale şi tropicale nu recurg, în general, la ora de vară.
Schimbarea orei – un subiect controversat
Susţinătorii ideii spun că măsura duce la economisirea unor cantităţi de energie mici, dar semnificative. În Statele Unite se face o economie de un procent, în special în consumul casnic, la fel şi în Brazilia, în Noua Zeelandă s-a constatat că trecerea la ora de vara aduce o scădere chiar cu 3,5% a consumului energetic. Studii făcute în SUA şi Marea Britanie au relevat şi un alt beneficiu al orei de vara: scăderea numărului de accidente rutiere cu aproximativ un procent.
Mulţi operatori din turism spun că o ora în plus de lumina seară impulsionează turismul, se poate chiar mari sezonul turistic în anume zone şi aduce un plus de venituri şi altor domenii conexe industriei ospitalităţii: în vânzări, transporturi sau în organizarea de festivaluri sau evenimente.
Cei care se opun schimbării orei vorbesc despre inconvenientul potrivirii mai multor ceasuri şi pe cel al adaptării la un alt orar de somn. Cei mai mulţi oameni se obişnuiesc rapid cu noul orar, dar persoanele cu tulburări de somn găsesc că această tranziţie este extrem de dificilă. Se invocă şi numărul mai mare de accidente auto dimineaţă şi productivitatea scăzută la locul de muncă.
Inconveniente sunt şi pentru oamenii care se trezesc în zori sau al căror program depinde de răsăritul soarelui, crescătorii de păsări sau fermierii care se plâng că schimbarea orei le nelinişteşte pe vaci când sunt mulse cu o ora mai devreme.
În Israel, evreii sefarzi, ultraortodocşi au iniţiat chiar o campanie împotriva trecerii la ora de vara, pe motiv că ei trebuie să-şi recite rugăciunile de penitenţă, Slihot – în primele ore ale dimineţii pe perioada lunii evreieşti, Elul.
O oră mai puţin de lumina seară îi incomodează pe cei care au activităţi după amiază în aer liber, constructorii, agricultorii, grădinarii, părinţii care lucrează pînă după amiază târziu vor avea mai puţin timp de petrecut cu copii, va fi mai puţin timp pentru a socializa sau pentru activităţi sportive în aer liber.
sursa: TVR
27.10.2025
