Potrivit unui comunicat transmis de organizatori, această „soluţie de pionierat” oferă o abordare aproape în timp real, utilă pentru gestionarea conflictelor om-faună sălbatică şi va fi prezentată în cadrul conferinţei în data de 23 octombrie.
„Dezvoltat de Wageningen University Research şi Sensing Clues în contextul Proiectului Nature FIRST finanţat de UE, Radarul pentru Conflicte Om-Urs utilizează date istorice despre prezenţa urşilor şi a conflictelor om-urs, date colectate de pădurari şi informaţii despre habitatul urşilor pentru a crea o hartă de risc a conflictelor. În plus, rapoartele obţinute în timp aproape real despre conflictele om-urs sunt folosite de geamănul digital pentru a prezice locaţia urşilor ‘problematici’ şi pentru a oferi imaginea unui perimetru de potenţial conflict. Acest sistem permite comunităţilor să ia decizii rapide şi informate pentru a preveni conflictele cu urşii bruni, îmbunătăţind coexistenţa în regiunile unde aceste animale trăiesc. În viitorul apropiat, această tehnologie va fi folosită şi pentru dezvoltarea de radare pentru alte specii, cum ar fi elefanţii, babuinii, tigrii şi lupii”, se arată în comunicatul menţionat.
Detalii despre ce reprezintă gemenii digitali a oferit Anna Davison, doctorand la Wageningen University Research.
„Gemenii digitali sunt, în esenţă, modele care utilizează date în timp real şi, prin urmare, pot furniza informaţii care surprind starea actuală a sistemului pe care doriţi să-l monitorizaţi, ceea ce este extrem de util pentru factorii de decizie. Această informaţie actualizată este şi mai importantă atunci când avem de-a face cu probleme ce necesită decizii rapide, cum ar fi conflictul om-faună sălbatică, facilitând răspunsul în timp util. În contextul schimbărilor climatice şi pătrunderii omului în zone anterior sălbatice, conflictul om-faună sălbatică a devenit o problemă presantă la nivel global. Radarul nostru pentru conflicte Om-Urs este, din câte ştim noi, primul geamăn digital pentru conflictele om-faună sălbatică aflat în stadiul de implementare şi reprezintă un prim pas extrem de important pentru facilitarea accesului la această tehnologie, pentru organizaţiile care se ocupă cu managementul conflictelor”, a declarat Anna Davison, citată în comunicatul de presă.
De asemenea, şi alţi cercetători din cadrul Nature FIRST vor împărtăşi rezultatele cercetărilor lor ce au contribuit la dezvoltarea şi operarea Radarului pentru Conflicte Om-Urs.
Melanie Arp de la Sensing Clues a subliniat modul în care combinarea diferitelor surse de date îmbunătăţeşte eficacitatea radarului.
„Radarul pentru Conflicte Om-Urs evidenţiază cum integrarea diverselor surse de date îi sporeşte valoarea ca instrument acţionabil. În ce priveşte problema urşilor, ne confruntăm deseori cu provocări legate de disponibilitatea şi calitatea limitată a datelor. Platforma noastră Sensing Clues combină informaţii din camerele video din teren, elemente de Citizen Science şi colare de monitorizare, îmbunătăţind acurateţea predicţiilor. Prin adăugarea de date de mediu, am creat un model de adecvare a habitatului pentru urşi care, alături de datele istorice despre conflicte, permite cartografierea riscurilor la nivel local. În viitor, ne propunem să îmbunătăţim radarul cu date geospaţiale suplimentare”, a arătat aceasta, citată în acelaşi comunicat.
Totodată, Ilya Acosta, de la Academia de Ştiinţe din Bulgaria, a împărtăşit beneficiile utilizării aplicaţiei Cluey pentru colectarea de date în timp real.
„Aplicaţia Cluey ne permite să colectăm date în timp real, direct de la faţa locului, despre interacţiunile om-urs şi despre prezenţa urşilor. Această informaţie, combinată cu adecvarea habitatului şi disponibilitatea hranei, ne va ajuta să creăm o imagine dinamică ce va informa modelul nostru digital, contribuind semnificativ la înţelegerea, atenuarea şi gestionarea conflictelor om-faună sălbatică. În plus, Cluey ne oferă un instrument rapid şi convenabil pentru a înregistra prezenţa şi monitoriza şi alte specii de interes”, a afirmat Ilya Acosta.
În comunicat se menţionează că această colaborare din cadrul proiectului Nature FIRST a fost esenţială pentru a reuni diverse metodologii şi a produce un instrument puternic pentru gestionarea conflictului om-faună sălbatică.
Coordonatorul ştiinţific al proiectului Nature FIRST, Jan Kees Schakel, citat în comunicatul de presă, subliniază valoarea acestui instrument în promovarea comunicării şi prevenirea conflictelor.
sursa: TVR
19.10.2024
