Persoanele care au consumat cantităţi mari de proteine din carne au înregistrat o creștere de 60% a bolilor cardiovasculare (BCV), în timp ce persoanele care au consumat cantităţi mari de proteine provenite din fructele cu coajă lemnoasă și din seminţe au înregistrat o scădere cu 40% a BCV, s-a constatat în studiul publicat online la începutul lunii aprilie 2018, de către Jurnalul Internaţional de Epidemiologie.
Studiul a fost un proiect comun al cercetătorilor de la Universitatea de Medicină Loma Linda din California, SUA, Institutul Naţional de Cercetare în Agronomie din Paris, Franţa, și AgroParisTech, o universitate tehnică tot din Paris, Franţa.
Cercetarea, care a inclus date de la mai mult de 81.000 de participanţi, este una dintre puţinele în care s-au examinat în mod amplu proteinele și grăsimile animale în comparaţie cu cele care se găsesc în plante, inclusiv proteinele din nuci și seminţe, corelate cu alte surse importante pentru o dietă sănătoasă, a explicat Gary Fraser, doctor la Universitatea Loma Linda. „Această cercetare sugerează că există mai multă eterogenitate decât doar categoria binară a proteinelor vegetale sau a proteinelor animale”, a declarat Fraser.
„Deși grăsimile de origine animală reprezină un factor important în apariţia bolilor cardiovasculare, proteinele de origine animală ar putea avea efecte independente similare asupra riscului apariţiei bolii, dar de multe ori acestea au fost trecute cu vederea”, a adăugat Fraser. Includerea nucilor și a seminţelor în dieta zilnică protejează împotriva bolilor cardiace și vasculare, în timp ce carnea roșie crește riscul apariţiei bolilor, a concluzionat Fraser.
În acord cu opinia cercetătorilor de la Universitatea Loma Linda vin și opiniile profesorilor de la Universitatea de Medicină Harvard, a căror studii confirmă beneficiile pentru sănătate ale alimentaţiei fără carne. „În prezent, mâncarea pe bază de plante este recunoscută nu numai ca fiind suficientă din punct de vedere nutriţional, ci și ca modalitate de a reduce riscul pentru multe boli cronice”, spun ei despre ideea de a deveni vegetarian.
Efectele adverse ale dietelor bogate în proteine animale sugerate ca o cauză a apariţiei cancerului au fost raportate cu mai mult de un secol în urmă, când în mod special s-au evidenţiat efectele asupra performanţei fizice și a bolilor de inimă. Dar această informaţie a fost ignorată în mod constant la fiecare publicare a Ghidului Alimentar începând cu anul 1980, explică dr. Colin Campbell, biochimist și autor al bine cunoscutei cărţi Studiul China, într-o analiză supusă spre examinare Comitetului Ghidului Alimentar, ediţia 2015. Aceasta este o publicaţie actualizată și republicată la fiecare cinci ani de către Departamentele de Stat americane pentru Sănătate și Agricultură și care oferă recomandări pentru un stil de viaţă sănătos.
Dr. Campbell mai critică în analiza sa și faptul că s-a acordat o atenţie prea mare colesterolului, care a fost vazut ca o cauză majoră a afecţiunilor cardiovasculare și care a făcut să se piardă din vedere dovezi că o dietă bogată în proteine animale este principala cauză alimentară a bolilor de inimă, dar și a bolilor degenerative asociate afecţiunilor cardiovasculare.
Pe de altă parte, se ignoră în mod rutinar efectele benefice ale trecerii la o dietă vegetariană, mai spune dr. Campbell, deși există o multitudine de studii care arată beneficiile dietelor vegetariene și vegane. De exemplu, Asociaţia Americană de Dietetică a concluzionat în urma cercetărilor sale că „dietele vegetariene planificate corespunzător, inclusiv dietele vegane, sunt sănătoase, adecvate din punct de vedere nutriţional și pot oferi beneficii pentru sănătate în prevenirea și tratarea anumitor boli”.
sursa: semneletimpului.ro
25.06.2023
