România este ţinta unui război hibrid de mai mulţi ani, mai exact din 2022, dus de Federaţia Rusă. Procurorul general al României, Alex Florenţa, a declarat că totul a culminat la alegerile prezidenţiale, de anul trecut. Beneficiarul campaniei de dezinformare, iniţiate de Federaţia Rusă, a fost candidatul independent la preşediniţie, Călin Georgescu. Florența a prezentat şi probe în sprijinul afirmaţiilor sale: au fost descoperite companii ruseşti şi grupări de hackeri pro-ruşi implicaţi în atacurile hibride.
Procurorul General, Alex Florența, a avertizat marți că România se confruntă cu un „război hibrid” desfășurat de actori cu legături certe în Federația Rusă, care vizează destabilizarea proceselor democratice și a instituțiilor statului.
„Este esențial să înțelegem modul în care s-a derulat și se derulează în continuare războiul hibrid care afectează România de ceva timp (…) Războiul hibrid, prin comparație cu cel tradițional, este mult mai insidios, mult mai perfid, dar cu rezultate de influențare a modului de derulare a vieții social-economice a unui stat mult mai ample”, a declarat Florența.
El a explicat că acest tip de agresiune presupune „folosirea în paralel, împreună sau separat, dar în mod clar coordonat, a mai multor tipuri de instrumente care vizează un stat. Fie că vorbim de instrumente economice și administrative, de atacuri cibernetice, acțiuni secrete destabilizatoare pentru ordinea publică, subversiune politică și, desigur, dezinformarea și propaganda”.
Procurorul General a insistat că „anumite știri care pot părea uneori disparate, izolate, fără legătură între ele, sunt de fapt parte a unui efort conjugat, ca parte distinctă a acestor instrumente de război hibrid”.
Referindu-se la atacurile cibernetice, Florența a amintit episoade recente: „Știri de genul celor referitoare la atacuri asupra aeroporturilor românești, asupra camerelor de supraveghere de la frontiera cu Ucraina, sau atacurile din cursul anului 2024 la adresa instituțiilor publice și agențiilor guvernamentale din România nu sunt evenimente întâmplătoare, nu sunt evenimente izolate, ci fac parte dintr-un atac hibrid coordonat.”
El a subliniat că „în spatele tuturor acestor acțiuni există, în momentul de față, actori cu legături certe cu Rusia, în special grupuri de hackeri cunoscute”.
Potrivit acestuia, „în 2024, atacurile cibernetice rusești s-au intensificat asupra instituțiilor și companiilor românești. Cele mai periculoase atacuri, în special cele de tip ransomware, au fost asociate unor grupuri pro-ruse, precum Lockbit, Lynx, Akira sau Ransom Hub, și s-au remarcat printr-o activitate deosebit de intensă în cursul anului trecut”.
Bilanțul este îngrijorător: „Aceste atacuri au vizat mai mult de 13 instituții din administrația publică, 12 companii de transport de interes național, 17 instituții bancare și așa mai departe.”
Florenta a adăugat că și procesul electoral din 2024 a fost ținta unor atacuri: „Trebuie să avem în vedere că s-au derulat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice lansate asupra infrastructurii electorale, care au urmărit obținerea și sustragerea unor credențiale, în special de la Autoritatea Electorală Centrală și Biroul Electoral Central. Multe dintre acestea au fost ulterior diseminate în grupuri de Telegram din infrastructura rusească.”
Trebuie să avem în vedere faptul că începând din cursul lunii noiembrie 2024, la nivelul comunităților extremiste s-a constatat o intensificare a narativelor și mesajelor instigatoare la ură și violență asociate campaniei de promovare a unui candidat independent (Călin Georgescu, n.r.) și au creat un climat de panică la nivelul societății. Această creștere a volumului de conținut instigator la acțiuni violente a fost inițiată încă din perioada primului tur al alegerilor, evoluția realizându-se însă în mod sistematic, prin promovare de elemente de conținut de instigare la ură, generate prin intermediul inteligenței artificiale.
El a explicat că, în spatele hashtagului #revoluție, „a fost viralizate o întreagă gamă de mesaje de acest tip, incitatoare la ură și la violență în preajma primul lui tur al alegerilor prezidențiale”. Este un hashtag „lansat undeva din infrastructura rusă de pe canale de Telegram. El este ulterior viralizat printr-o întreagă infrastructură de sprijin”, a spus Florența. „El este asociat în mod automat cu două dintre hashtag-urile fostului candidat independent și ajunge la un vârf de viralizare la peste 1.800.000 de vizualizări zilnic și la 176 de videoclipuri postate zilnic, toate cu același tip și cu același variantă de mesaj. Analizele efectuate au arătat că, începând cu 27 noiembrie, s-a constatat o intensificare a campaniei de promovare a candidatului la prezidențiale la nivelul unor grupuri cunoscute pentru diseminarea de narative de dezinformare care asigură legătura dintre comunitatea prorusă și alte comunități generatoare de riscuri pentru ordinea publică, în special grupări extremiste și conspiraționiste. Au fost identificate astfel narative prin care este promovat candidatul la nivelul a peste 40 de grupuri de acest tip și au totalizat peste 1.300.000 de membri”, a spus Florența.
Președintele României a declarat că analiza procurorului general reprezintă o dovadă consistentă a acțiunilor de dezinformare sistematice ale Rusiei în România din ultimii ani și a influențării substanțiale a alegerilor prezidențiale din 2024.
sursa: TVR
17.09.2025
