Impozitarea profiturilor excesive ale producătorilor reprezintă numitorul comun în calculele pe care le face Executivul comunitar.
O analiză realizată de AFP pentru serviciul de ştiri European Data News Hub centralizează ipotezele care se află chiar acum pe masa Comisiei Europene.
– Taxa pe companiile din energie –
Comisia cere o “plafonare” a profiturilor excepţionale obţinute de producătorii de energie care folosesc surse mai ieftine, dar la preţuri mult mai mari ale pieţei. În fapt este o taxă, deşi executivul se abține de la a o numi aşa, pentru că ar necesita unanimitatea tuturor celor 27 de ţări membre UE.
Potrivit unui proiect al Comisiei Europene consultat de AFP, plafonul ar fi stabilit la 180 de euro per megawatt oră (MWh), iar orice depăşeşte acest nivel ar reprezenta venituri pentru statele membre UE, pentru a fi împărţite între gospodăriile şi companiile care se confruntă cu dificultăţi.
Producţia de cărbune şi metan este exclusă.
Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat că, în urma introducerii taxei (sau a plafonului), s-ar strânge cel puţin 140 miliarde de euro.
Ulterior, Comisia a explicat că estimarea de 140 de miliarde de euro însemna: 117 miliarde de euro obţinuţi din plafonarea profiturilor de la producătorii de electricitate care nu folosesc gaze + 25 de miliarde dintr-o “contribuţie de criză” temporară de la marile companii de petrol, gaze şi cărbune.
Mergând mai departe, von der Leyen a cerut, de asemenea, “o reformă profundă şi cuprinzătoare” a pieţei energiei a UE, care să includă decuplarea preţului gazului de producţia de electricitate din alte surse.
18.09.2022
