Natalitatea a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii ani, iar perspectivele indică un trend permanent descendent, astfel că peste 70 de ani populaţia României ar putea ajunge la 11 milioane, cât era în anul 1900, a declarat joi, pentru Agerpres, profesorul Grigore Iuga, coordonatorul ediţiei a patra a Conferinţei Naţionale “Sănătatea Familiei şi Natalitatea”, care se desfăşoară în perioada 14-16 mai la Timişoara.
“Natalitatea din România are un trend de scădere abruptă în următorii şapte-zece ani. Vom ajunge, conform prognozelor făcute de către cei mai importanţi specialiştii în demografie din România, ca în anul 2100 să avem o populaţie de 11 milioane de locuitori, adică atât cât era populaţia României din anul 1900. Am avut un vârf în anul 1989, cu 23,2 milioane de locuitori. Cauzele care au contribuit la această scădere sunt multiple, pentru că avem un proces care a început de descreşterea populaţiei, prin scăderea natalităţii, care continuă şi va continua, dacă nu reuşim să structurăm şi să avem o strategie naţională pentru stoparea declinului demografic. Lucrăm la această strategie naţională pentru stoparea declinului demografic în România, avem un grup de lucru extrem de valoros, sunt membri ale Academiei Române, personalităţi importante care cunosc realităţile României şi care se implică în acest proiect”, a detaliat Grigore Iuga.
La evenimentul organizat de Academia de Ştiinţe Medicale din România în colaborare cu Universitatea de Vest Timişoara, sub egida Academiei Române, participă aproape 600 de specialişti domeniul medical, al prevenţiei şi economic, precum şi psihologi şi sociologi.
Un motor important pentru sănătatea familiei şi creşterea natalităţii este, potrivit profesorului Grigore Iuga, dezvoltarea economică, pentru că bunăstarea coagulează populaţii, dă încrederea în siguranţa locurilor de muncă şi poate opri migraţia peste graniţe. În plus, dacă sunt tineri plecaţi la studii sau români care şi-au creat în străinătate o stabilitate profesională şi materială, ei pot reveni cu experienţa lor în ţară.
“Fenomenul de emigraţie din România (…) s-a datorat acestor decalaje economice între Europa de Vest şi ţara noastră, iar românii au migrat spre zonele dezvoltate unde au avut locuri de muncă asigurate, venituri foarte bune şi atunci, sigur că România a început să fie depopulată. Urmările depopulării ţării pot fi grave, iar noi trebuie să ne pregătim pentru ceea ce înseamnă vremuri şi mai grele decât acum, să ne asigurăm resursa umană pentru următorii 30-50 de ani, pentru că resursa umană stă la baza continuităţii noastre. Este vorba de un proces care implică factori indirecţi, care să determine populaţia, cuplurile tinere să aibă mai mulţi copii, o parte din cei care sunt plecaţi în străinătate să se întoarcă. Trebuie să ne asigurăm viitorul României prin resursă umană şi numeric, dar şi din punct de vedere al pregătirii calitative, legat de educaţie, pentru a ne apăra, pentru a ne dezvolta şi pentru a putea continua în acest areal, pentru păstrarea identităţii noastre”, a explicat Grigore Iuga.
Prorectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timişoara, pneumologul Cristian Oancea, a remarcat faptul că tinerele cupluri nu sunt încurajate să aducă copii pe lume, atâta timp cât guvernanţii vin cu măsuri descurajante.
“Starea de sănătate şi politicile de sănătate publică sunt într-o strânsă corelaţie cu binele familial, sunt corelaţii directe cu creşterea sau cu scăderea natalităţii. Pe lângă faptul că indicii economici pot să reflecte natalitatea dintr-o ţară, indicii medicali, numărul de boli, de boli cronice care pot să afecteze viaţa de cuplu trebuie să le monitorizăm foarte atent, până la metodele de a contracara unele patologii. Sunt multe boli, pe toate palierele de specialitate – pneumologie, cardiologie, boli metabolice, endocrine, fertilizări – care pot să afecteze viaţa de cuplu şi, din nefericire, am avut cazuri în care părinţii erau purtători de anumite gene care dădeau anumite patologii, iar anumite cupluri s-au şi despărţit în urma acestor patologii. Trebuie să fim foarte atenţi la cum abordăm viaţa familială, viaţa de cuplu (…), avem un departament de genetică foarte puternic în Timişoara, la facultate, unde putem să facem aceste screening-uri de prevenţie, să vedem care este riscul de a transmite anumite patologii la generaţiile ulterioare”, a arătat prorectorul Cristian Oancea.
Profesor Doina Pârcălabu, fost secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Tineretului, subliniază că scăderea natalităţii este un subiect îngrijorător la nivelul întregii Uniuni Europene, dar are un accent mult mai pregnant în România, principalele cauze ale scăderii demografice de la noi fiind natalitatea foarte scăzută şi emigrarea, care conduc la îmbătrânire şi creşterea ponderii populaţiei de vârstă inactivă.
“Vorbim despre sistemele de securitate socială, a cărui componentă de bază o reprezintă sistemul de pensii, pentru că atunci când discutăm de sistemul de pensii de tip redistributiv, predominant în România, avem în vedere schimbul de generaţii. Ori, dacă venim din urmă cu generaţii subdimensionate faţă de generaţiile care intră în categoria beneficiarilor, atunci discutăm de dezechilibre financiare majore. Pe de altă parte, trebuie să identificăm măsuri active care să asigure schimbul între generaţii, având în vedere nu numai evoluţia numerică din punct de vedere demografic, ci şi structura pe categorie de vârste, speranţa de viaţă care este şi ea în evoluţie”, a punctat Doina Pârcălabu.
sursa: TVR Info
15.05.2026
