Anul viitor va fi cel mai aglomerat, politic, din ultimele decenii. Ne alegem primarii, europarlamentarii, senatorii și deputații, dar și un nou președinte. Klaus Iohannis e la al doilea mandat, maximul stabilit de Constituție. Pentru că miza este atît de mare și pentru prima funcție în stat, cele două partide aflate acum la putere își fac calcule. S-a pus în discuție un calendar susținut de PSD, dar nu și de toți liderii PNL, care își văd amenințate șansele, dacă alegerile prezidențiale ar avea loc înainte de cele parlamentare.
Alegerile europarlamentare ar urma să fie organizate la începutul lunii iunie, după cum au stabilit oficialii europeni, iar cele locale ar putea să aibă loc în luna septembrie.
Controversele încep însă atunci când vorbim despre alegerile parlamentare și prezidențiale. Mult timp s-a discutat despre o comasare a acestora, iar acum apare o nouă variantă:
– 9 iunie: Alegeri europarlamentare
– 29 septembrie: Alegeri locale, un singur tur
– 10-24 noiembrie: Alegeri prezidențiale, două tururi
– 8 decembrie: Alegeri parlamentare
Partidul Social Democrat și-ar dori că alegerile parlamentare să aibă loc după cele prezidențiale.
Însă mandatul lui Klaus Iohannis se încheie pe 21 decembrie 2024, la exact 5 ani de la depunerea jurământului și, potrivit legii, trebuie organizate noi alegeri în luna precedentă.
Și mandatul aleșilor se încheie în aceeași zi cu cel al președintelui.
PNL evita să se pronunțe deocamdată asupra calendarului propus de PSD.
Potrivit unor surse, o parte dintre liderii PNL spun că varianta PSD avantajează partidul al cărui candidat ajunge în turul doi al prezidențialelor, sau chiar le câștigă. Liberalii fac aceste calcule pe baza sondajelor făcute până acum. Soluția PSD nu mulțumește nici partidele din opoziție.
Din exteriorul scenei politice, analiștii văd lucrurile mai simplu.
De când sunt la guvernare împreună, liderii PNL și PSD au vehiculat ideea comasării alegerilor parlamentare cu cele prezidențiale, însă ambele partide au renunțat la variantă.
sursa: TVR
01.12.2023
