Transportul de masă lemnoasă era considerat infracţiune dacă exista o cantitate de minimum 10 metri cubi.
Acum, potrivit noului proiect, pragul e coborât la jumătate din cantitate, iar maşinile cu care se transportă lemnul furat vor fi confiscate.
Mircea Fechet, ministrul Mediului: Degeaba o să facem mii de dosare penale sau zeci de mii de dosare penale şi nu ştim peste câţiva ani cum se vor soluţiona acele dosare. Cred că atunci când intervine măsura confiscării, când rămâi, mai pe româneşte, fără camionul cu care transporţi lemne furate, cred că acest lucru are un puternic caracter descurajator.
Noul cod silvic reglementează şi conflictul de interese. Pădurarii nu pot fi şi patroni cu afaceri în domeniul lemnului.
În plus, tăierile la ras vor fi interzise, în toate ariile naturale protejate din România, adică aproximativ 40% din păduri. Până acum erau interzise doar în parcurile naţionale.
Reprezentanţii ONG-urilor spun că tot nu este suficient.
Radu Vlad, coordonator proiecte regionale păduri WWF: Noi le-am spus liberalizarea tăierilor, practic se va putea tăia mai mult şi mai ieftin, fără a ţine cont de impactul cumulat al acestor intervenţii la nivel de peisaj forestier. Dacă ne referim la tăierile ilegale, trebuia să avem o reformă de combatere a tăierilor ilegale. Din păcate, în esenţă rămânem cu acelaşi sistem de control, axat pe marcarea arborilor, valorificarea lemnului pe picior şi identificarea cioatelor nemarcate în 7 milioane de hectare.
Tăierile ilegale vor fi combătute cu monitorizări prin satelit şi reţea de camere video.
Şi totuşi, noul cod silvic nu include şi protecţia arborilor remarcabili sau rolul social al pădurii, cum l-ar putea avea centura verde a Capitalei.
În acest moment, noul cod silvic este în proces de avizare la ministere. Urmează adoptarea în Guvern și apoi în Parlament.
sursa: TVR
14.12.2023
