Contextul este marcat de polarizare, dezinformare și schimbări tehnologice care pot influența formarea opiniilor și a deciziilor individuale. La Chișinău, în Republica Moldova, specialiști din mai multe domenii au analizat legătura dintre convingerile personale, responsabilitatea statului și respectarea drepturilor fundamentale.
Pe 30 aprilie 2026, Sala Polivalentă a Universității de Stat din Moldova a găzduit conferința științifică internațională „Libertatea de conștiință: dimensiuni etice, juridice, politice”. Evenimentul a reunit experți din Republica Moldova, România și Statele Unite ale Americii, alături de cadre universitare, oameni de știință, funcționari publici și lideri de opinie interesați de protejarea libertății de conștiință în societatea contemporană.
Conferința a fost organizată de Asociația „Conștiință și Libertate” din Republica Moldova, în parteneriat cu Departamentul Relații Oficiale și Libertate Religioasă din Statele Unite, Academia de Științe a Moldovei și Universitatea de Stat din Moldova. Din partea mediului academic au fost implicate Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice și Școala Doctorală Științe Juridice și Economie.
Lucrările au fost moderate de Nina Corcinschi, director al Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, Victor Juc, director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, și Andrei Moldovanu, președintele Asociației „Conștiință și Libertate”.
Invitații au analizat libertatea de conștiință din perspective istorice, juridice, sociale, educaționale și politice. Igor Șarov, prorector al Universității de Stat din Moldova, a vorbit despre impactul regimurilor totalitare asupra libertății umane și despre efectele de durată ale sistemelor opresive asupra conștiinței individuale.
Nelu Burcea, director al Departamentului Relații Oficiale și Libertate Religioasă din Statele Unite, a subliniat diferența dintre influențarea și impunerea convingerilor asupra individului. El a atras atenția că statul nu poate impune credința prin lege și a făcut referire la Thomas Jefferson, unul dintre autorii Declarației de Independență a Statelor Unite, pentru care libertatea religioasă era un drept fundamental al omului.
Alexandru Rafila, fost ministru al Sănătății din România, a abordat dificultățile întâmpinate de autorități în perioada pandemiei, în încercarea de a păstra echilibrul între restricțiile sanitare și dreptul la libertate religioasă. El a atras atenția și asupra efectelor dezinformării din mediul online, care poate influența capacitatea oamenilor de a lua decizii corect informate.
Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației, a vorbit despre rolul libertății de conștiință în formarea omului prin educație. În intervenția sa, ea a subliniat că lipsa acestei libertăți poate reduce individul la o simplă mașină funcțională.
Într-o intervenție online, Bogdan Ciucă, președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților din România, a atras atenția asupra influenței tot mai mari a inteligenței artificiale asupra formării convingerilor și asupra libertății individuale.
Un exemplu de coexistență pașnică bazată pe toleranță religioasă a fost prezentat de Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni, județul Suceava. Acesta a vorbit despre modul în care diversitatea religioasă poate contribui la stabilitatea socială a unei comunități.
Printre vorbitori s-au mai numărat Titus Corlățean, senator și președinte al Comisiei de politică externă a Senatului României, Sergiu Macovei, Felicia Bogdan, Elie Henry și Andy Im, reprezentanți ai Departamentului Relații Oficiale și Libertate Religioasă din Statele Unite.
Dan Șerb, rector al Colegiului Universitar Newbold din Marea Britanie, a vorbit despre menținerea libertății de conștiință într-un context global marcat de diviziuni religioase și sociale. În zona educațională și socio-economică, Valentina Tonu a abordat tema libertății de conștiință în curriculumul școlar, iar Veaceslav Ioniță a definit libertatea de conștiință drept un capital invizibil al unei societăți prospere.
Participanții au subliniat că libertatea de conștiință rămâne un pilon esențial al democrației, strâns legat de respectarea drepturilor fundamentale, de educație și de capacitatea societăților de a gestiona diversitatea.
Conferința de la Chișinău a oferit un spațiu de dialog interdisciplinar și internațional, într-un moment în care schimbările tehnologice, tensiunile sociale și provocările politice readuc în atenție nevoia de protejare a libertății de conștiință.
redactor: Valentin Popescu
20.05.2026
