„În Fața Adevărului” – în premieră, o serie unică de emisiuni, în fiecare lună, la Speranța TV și Radio Vocea Speranței

Cum putem deosebi adevărul de manipulare într-o lume dominată de informații, conflicte și schimbări rapide? Ce rol joacă credința în înțelegerea evenimentelor care ne influențează viața? Speranța TV și Radio Vocea Speranței aduc în atenția publicului „În Fața Adevărului”, o serie lunară de emisiuni care analizează actualitatea prin prisma valorilor creștine, oferind perspective relevante, argumente și repere biblice pentru provocările societății contemporane.

Ediția din 28 octombrie 2026, moderată de către pastorul Costi Gogoneață, i-a avut ca invitați pe prof. univ. dr. Dumitru Borțun, specialist în comunicare și etică, și pe pastorul Emil Lazăr, responsabil pentru misiune în cadrul Federației Adventiste Franța Nord.

Pornind de la întrebarea serii, „Sunt oamenii credincioși mai ușor de manipulat?”, emisiunea a adus în prim-plan evenimente recente din Europa și din lume, analizate din perspective sociale, etice și spirituale.

Violența și radicalizarea: când diferențele devin motive de ură

Protestele și violențele din Franța și Italia, dar și un incident grav petrecut într-o școală din România, au deschis discuția despre radicalizare, influența ideologiilor și pericolul folosirii religiei pentru justificarea comportamentelor extreme.

Invitații au atras atenția asupra diferenței dintre asumarea autentică a valorilor creștine și simpla identificare cu o religie.

„Sunt foarte mulți oameni care își pun în piept insigna de creștin, dar care nu au convingeri creștine, nu au morală creștină, nu împărtășesc valorile fundamentale ale creștinismului”, a subliniat prof. univ. dr. Dumitru Borțun.

Pastorul Emil Lazăr a adus în atenție și realitățile sistemului educațional francez, explicând nemulțumirile elevilor legate de condițiile de studiu și de transparența criteriilor de admitere în învățământul superior.

Dincolo de manifestările violente, discuția a evidențiat importanța înțelegerii cauzelor sociale și a evitării generalizărilor care pot alimenta prejudecățile.

Franța redescoperă credința: mii de adulți aleg botezul

Un alt subiect important a fost creșterea interesului pentru credință într-o societate cunoscută pentru secularizare.

Potrivit datelor prezentate în emisiune, peste 13.000 de adulți s-au înscris pentru botezul catolic în Franța în 2026, cu 28% mai mulți decât în anul precedent.

Pastorul Emil Lazăr a prezentat rezultatele unei analize privind motivațiile celor care aleg botezul la maturitate, arătând că experiențele dificile ale vieții și căutarea sensului existenței au un rol important în această decizie.

„Sensul vieții ocupă un rol din ce în ce mai important în viața unei persoane care trăiește astăzi într-o societate occidentală”, a explicat pastorul Emil Lazăr.

Acesta a evidențiat și contrastul dintre bunăstarea materială și nevoile spirituale ale omului contemporan:

„Societatea de consum îți oferă din plin răspunsul la multe din nevoile tale materiale, însă nu îți dă un răspuns important: pentru ce trăiești.”, a mai punctat pastorul Emil Lazăr.

Discuția a evidențiat faptul că, dincolo de tradiții și apartenență religioasă, credința rămâne pentru mulți oameni o căutare personală a sensului, a speranței și a relației cu Dumnezeu.

Pelerinajul de la Iași: între tradiție, comunitate și credință personală

Momentul în care aproximativ 28.000 de participanți la pelerinajul de la Iași au rostit împreună rugăciunea „Tatăl nostru” a oferit prilejul unei reflecții asupra nevoii de apartenență și a modului în care oamenii își exprimă credința.

Prof. univ. dr. Dumitru Borțun a atras atenția asupra riscului de a judeca manifestările religioase ale altora dintr-o poziție de superioritate spirituală.

Referindu-se la interpretarea pelerinajului, prof. univ. dr. Dumitru Borțun a vorbit despre pericolul „trufiei religioase”, invitând la o înțelegere mai profundă a motivațiilor celor care participă la asemenea evenimente.

Dialogul a adus în atenție importanța respectului față de convingerile celorlalți și necesitatea unei credințe care se reflectă în comportament, iertare și relațiile dintre oameni.

Inteligența artificială și teama de sfârșitul lumii

Poate inteligența artificială să amenințe viitorul omenirii? Cât de justificate sunt scenariile alarmiste despre o posibilă „Apocalipsă AI”?

Aceste întrebări au deschis una dintre cele mai actuale teme ale emisiunii: relația dintre progresul tehnologic, incertitudine și manipularea prin frică.

Prof. univ. dr. Dumitru Borțun a explicat de ce oamenii sunt atrași de previziunile catastrofice și de interpretările simpliste ale evenimentelor complexe.

„Cred că sunt mai multe motive pentru care oamenii sunt fascinați de ideea aceasta a sfârșitului. În primul rând, noi suportăm foarte greu incertitudinea cu privire la viitor” , a ținut să menționeze prof. univ. dr.Dumitru Borțun.

În opinia dumnealui, crizele economice, pandemia și războaiele pot accentua nevoia oamenilor de a găsi explicații rapide, chiar și atunci când acestea nu sunt susținute de dovezi.

„Sunt teorii neîntemeiate, de fapt. Teorii care nu se bazează nici pe dovezi, nici pe argumente, și astea pătrund și în viața religioasă”, a mai spus prof. univ. dr.Dumitru Borțun.

În privința inteligenței artificiale, discuția a evidențiat responsabilitatea oamenilor de a stabili direcția și scopurile folosirii tehnologiei.

„Inteligența artificială este un instrument. Scopurile sunt date de noi”, a fost una dintre ideile exprimate în cadrul emisiunii.

Biserica Adventistă și inteligența artificială: noi oportunități pentru comunicarea credinței

Un moment important al ediției a fost dedicat inițiativelor digitale ale Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea.

Au fost prezentate AKAI, o platformă bazată pe inteligență artificială, care utilizează Biblia, Enciclopedia Adventistă și cele 28 de puncte fundamentale de credință, și Adventist+, un instrument destinat accesului la lectură biblică și conținut media.

Prof. univ. dr.Dumitru Borțun a apreciat deschiderea Bisericii Adventiste către noile tehnologii, considerând-o un semn al implicării active în societatea contemporană.

„Iată de ce inițiativa Bisericii Adventiste este una excelentă. Pentru că ea vine să spună, folosind inteligența artificială, nu suntem în afara lumii, nu am ieșit din istorie. Suntem contextualizați”, a subliniat prof. univ. dr.Dumitru Borțun.

Acesta a continuat cu o observație sugestivă:

„Nu suntem pe marginea drumului să ne uităm cum defilează alții. Suntem în istorie.”

Invitații au evidențiat, totodată, importanța folosirii responsabile a acestor instrumente, astfel încât tehnologia să sprijine studiul Scripturii și apropierea de Dumnezeu, fără să înlocuiască discernământul personal sau relațiile umane.

„În Fața Adevărului” – actualitatea privită cu discernământ și speranță

Dincolo de diversitatea subiectelor, ediția a transmis un mesaj esențial: într-o lume marcată de incertitudine, polarizare și transformări tehnologice rapide, credința autentică trebuie însoțită de responsabilitate, discernământ și căutarea adevărului.

În încheierea discuției, a fost reafirmată importanța lui Isus Hristos ca reper fundamental al vieții spirituale:

„Eu cred că singurul reper care există în viața unui creștin este Isus Hristos”, a concluzionat pastorul Emil Lazăr.

Cu invitați permanenți, o dată pe lună, prof. univ. dr. Dumitru Borțun, specialist în comunicare și etică, și pastorul Emil Lazăr, responsabil pentru misiune în cadrul Federației Adventiste Franța Nord, alături de realizatorul emisiunii, pastorul Costi Gogoneață, „În Fața Adevărului” aduce în atenția publicului subiecte de actualitate care provoacă întrebări esențiale și invită la reflecție.

Prin dialogul dintre cei trei și perspectivele lor complementare, emisiunea încurajează publicul să privească dincolo de aparențe, să analizeze critic informațiile și să descopere relevanța credinței și a principiilor biblice în înțelegerea realităților lumii de astăzi.

Urmăriți integral ediția din 28 octombrie 2026, cu prof. univ. dr. Dumitru Borțun și pastorul Emil Lazăr, moderată de Costi Gogoneață:

redactor: Florentina Neacșu-Adamescu