Prin declararea la nivel naţional a Zilei Patrimoniului Mondial se promovează elementele noastre de patrimoniu mondial, pentru o mai bună cunoaştere a acestora şi a locului pe care cultura română îl ocupă în cadrul valorilor culturale internaţionale. De asemenea, se evidenţiază necesitatea protejării și conservării acestora, oferindu-se, în acelaşi timp, şi un plus de imagine la nivel internațional.
Cele şase fortăreţe dacice din Munţii Orăștie, au fost ridicate între secolul I î.Hr. şi secolul I d.Hr., în stilul murus dacicus, pentru apărare şi protecţie contra cuceririi romane. Rămăşişele lor extinse şi bine păstrate prezintă o imagine a epocii de glorie a civilizaţiei dacice
România avea 7 poziţii şi 31 de monumente istorice şi naturale, precum şi 15 candidaturi pe Lista Patrimoniului Mondial, ceea ce ne plasează pe locul 42 din 122 de ţări.
Siturile din Romania înscrise pe lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO sunt: opt Biserici cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea (1993), şase Fortăreţele dacice din Munţii Orăştie (1999), Oraşul Vechi din Sighişoara (1999), Mănăstirea Hurezi (1993), şapte Aşezări săteşti cu biserici fortificate din Transilvania (1993), ansamblul a opt Biserici de lemn din Maramureş (1999) şi un sit natural, respectiv Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (1991).
De asemenea, Romania are înscrise patru elemente în Lista patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO: Ritualul Căluşului (inclus la 25 noiembrie 2005), Doina (2 octombrie 2009), Ceramica de Horezu (3-7 decembrie 2012), Colindatul de ceată bărbătească (împreună cu Republica Moldova, inclus la 3-7 decembrie 2013).
În 2017, nouă păduri virgine din România au intrat în patrimoniul UNESCO, fapt care garantează că aici nu vor exista tăieri de arbori sau exploatări forestiere. Pădurile virgine care sunt de acum înainte protejate sunt cele de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei (Caraş Severin), Masivul Cozia, Lotrişor (Vâlcea), Codrul secular Şinca (Braşov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groşii Ţibleşului şi Strâmbu Băiuţ (Maramureş). Decizia includerii lor în patrimoniul UNESCO a fost luată vineri 7 iulie în cadrul reuniunii de la Cracovia. Alături de pădurile din România, în patrimoniul UNESCO au mai fost incluse şi păduri situate tot în Munţii Carpaţi în alte ţări europene.
Iată câteva dintre monumentele inscrise de România în lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO
Biserica Voroneţ, supranumită „Capela Sixtină a Estului”, este un complex monahal medieval construit în satul Voroneţ, astăzi cartier al orașului Gura Humorului. Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni și 3 săptămâni, ceea ce constituie un record pentru acea vreme.
Oraşul Vechi din Sighişoara, construit în secolul XII de coloniştii saşi sub denumirea latină Castrum Sex şi păstrat în mod aproape neschimbat până astăzi.
Biserica Moldoviţa construită în timpil lui Voievodul Petru Rareş, în anul 1532. Arhitectura bisericii cu hramul „Buna Vestire” de la Mănăstirea Moldoviţa îmbină elemente de artă bizantină şi gotică.
Biserica fortificată Valea Viilor a fost contruită în secolul XIV, în stil gotic. Ulterior, pentru a face faţă invaziilor necontenite, biserica a fost înconjurată cu ziduri şi turnuri de apărare.
Mănăstirea Probota, construită în anul 1530 în satul Probota de către domnitorul Petru Rareș. Biserica mănăstirii are hramul Sfântul Nicolae.
Biserica de lemn Poienile Izei, cunoscută și ca biserica de lemn din Poienile Glodului, se află în Maramureșul istoric şi a fost construită în 1632 de obștea satului. Localitatea Poienile Izei este atestată documentar prima dată în anul 1430.
sursa: TVR
16.11.2025
