Un sondaj efectuat pe un lot de peste 16.000 de adulţi din 15 ţări din Europa și America de Nord a arătat că, deși respondenţii estimau că petrec doar 18% din timp în spaţii închise, în realitate volumul de timp petrecut în interior era semnificativ mai mare.
Rezultatele sondajului au arătat că un american din patru petrece în interior între 21 și 24 de ore, iar 41% stau în spaţii închise între 15 și 20 de ore. Canadienii s-au dovedit campioni la statul în spaţii închise, 69% dintre ei afirmând că petrec o oră pe zi sau mai puţin afară, comparativ cu media globală, de 52%.
În ultimii 200 de ani, procentul oamenilor care lucrează în aer liber s-a diminuat dramatic, de la 90% la 20%, afirmă dr. Russel Foster, de la Universitatea Oxford, care își exprimă preocuparea faţă de această trecere „de la o specie în aer liber la una care petrece majoritatea timpului în peșteri întunecate”.
Nici măcar în timpul liber nu sunt prea căutate băile de natură – potrivit Outdoor Foundation, numărul ieșirilor în aer liber efectuate de americani a scăzut cu un miliard în 2018 faţă de anul 2008, iar în cazul copiilor numărul ieșirilor în natură se diminuase cu 15% în 2018 comparativ cu anul 2012.
Imersiunea în tehnologie reprezintă una dintre cauzele deconectării de natură, dar tabloul cauzal este ceva mai complex, așa cum a devenit și viaţa cotidiană în ultimele decenii.
În 2005, autorul Richard Louv introducea conceptul de deficit de natură, care se referă la îndepărtarea de natură, în special în cazul copiilor. Urbanizarea joacă un rol semnificativ în ecuaţia acestei relaţii distante, scrie Louv, care analizează câteva dintre cauzele deconectării de natură a ultimelor generaţii.
Planificarea urbană ignoră de multe ori importanţa spaţiilor verzi și duce la pierderea parcurilor, la dispariţia spaţiilor verzi din cartiere, la sisteme de transport care ocolesc zonele naturale, punctează Louv. Și aceasta în timp ce mediul urban găzduiește 54% din populaţia lumii (4,4 miliarde de locuitori faţă de 746 de milioane în 1950) și se estimează că 7 din 10 persoane vor locui în orașe până în 2050.
În timp ce multe familii au posibilităţi reduse de a ajunge în mijlocul naturii, un factor major al deconectării de natură este acela că trăim într-o cultură a fricii, explică autorul. Cum ar fi: frica de străini, frica de pericolele reale din unele cartiere, dar și frica de lumea naturală – care nu este un mediu lipsit de riscuri. Această frică poate fi depășită doar prin familiarizarea cu mediul înconjurător și prin conștientizarea beneficiilor, care depășesc riscurile.
Tehnologizarea și proliferarea mediilor electronice de comunicare reprezintă un alt obstacol în relaţia noastră cu natura. Timpul petrecut în faţa unui ecran a crescut mai mult decât oricând la copiii și adolescenţii din America, potrivit unui sondaj care a arătat că, la aceste categorii de vârstă, utilizarea ecranului a crescut cu 17% între 2019 și 2021, inclusiv din cauza schimbărilor aduse de pandemie.
sursa: semneletimpului.ro
07.06.2023
