De multe ori in viata apare o întrebare interesanta: de ce unii se opresc așa de ușor, când dau de greu?
Răspunsul, ca de obicei și în mod repetitiv este acela că oamenii nu știu să își păstreze motivația și entuziasmul într-un mod conștient.
Fiecare dintre noi avem momente de entuziasm, momente în care simți că iei lumea pe sus și poți obține tot ce ți-ai propus. Este acel moment în care poți vedea clar în fața ta lumea schimbată, cu tot ce vrei să fie în ea.
Apoi vine realitatea în care obosești și nu mai reușești să te „conectezi” cu partea aceea din creier cu care ai creat acea imagine, deoarece ai obosit.
Un rol foarte important pentru motivatia noastra il reprezinta cuvintele. Pentru ca inainte sa ne motivam, reusim sa ne demotivam prin ceea ce spunem, nu neaparat prin ceea ce gandim.
De multe ori, atunci când este nevoie de un minim de efort pentru ceva, zicem „acum nu am chef, sunt obosit”, apoi zici „nu are sens”, apoi mai zici „ca nu merită efortul”, apoi cu altă ocazie zici „este prea mult”, mai adaugi „si un nu mai pot” și uite așa transformi totul într-o obișnuință, un fel de a fi.
Apoi te aștepți la o minune, ca atunci când iti este mai greu, să vină motivația și entuziasmul. Ceea ce nu se va intampla niciodata. Si iata cum toate cuvintele rostite te țin pe loc si au devenit o obișnuință și o realitate in viata ta.
Bun. Si care oare ar fi cuvintele pe care ar fi bine să le repetăm cu toții ca să devenim mai puternici, atunci când nu avem chef sau energie?
Sper sa nu ramai dezamagit, dar acum apare o chestiune foarte interesanta, dar care s-ar putea sa nu-ti placa: prin cuvinte, te poti demotiva singur, dar de motivat, nu prea te poti motiva doar prin intermediul cuvintelor. Degeaba zici – pot, daca nu vrei.
Trebuie o schimare de abordare si de vointa. Aceeasi problema, dacă o abordezi dintr-o altă perspectivă, devine de la “imposibil de realizat” la “posibil”.
