Căci ați fost cumpărați cu un preț. Proslăviți dar pe Dumnezeu în trupul și în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.
1 Corinteni 6:20
Ascultă ediția audio aici.
Cât de conștiincios S-a dovedit Domnul Hristos în acțiunea salvării noastre! Cât devotament a arătat viața Lui când El căuta să dea valoare omului căzut prin faptul de a-i împărtăși fiecărui păcătos pocăit și credincios meritele neprihănirii Sale nepătate! Cât de neobosit a lucrat El! În templu și în sinagogă, pe străzile cetăților, în piețe, în atelier, pe malul mării, printre dealuri, El a predicat Evanghelia și a vindecat bolnavi. A dăruit tot ceea ce avea ca să poată pune în acțiune planul harului răscumpărător.
Hristos nu avea nicio obligație să facă acest mare sacrificiu. În mod voluntar S-a oferit să poarte pedeapsa cuvenită călcătorului Legii Sale. Iubirea Lui era singura Lui obligație și fără niciun murmur a îndurat orice chin și a primit liniștit orice insultă care erau parte a planului de mântuire.
Viața lui Hristos a fost una de slujire neegoistă și viața Lui este manualul nostru. Lucrarea începută de El trebuie continuată de noi. Cu viața Lui de trudă și de sacrificiu în fața ochilor lor, cei care mărturisesc Numele Lui ar putea ei să evite renunțarea de sine, să nu-și ia crucea și să nu-L urmeze? El S-a umilit până la cel mai de jos nivel ca să ne poată înălța pe noi la cele mai înalte culmi de puritate, sfințenie și desăvârșire. S-a făcut sărac ca să poată revărsa asupra sufletului nostru lovit de sărăcie plinătatea bogățiilor Sale. El a îndurat crucea rușinii ca să ne poată oferi pacea, odihna și bucuria și să ne facă părtași la gloriile de la tronul Său. (…)
Să nu-I dăm oare înapoi lui Dumnezeu tot ceea ce El a răscumpărat: sentimentele pe care le-a curățat, corpul pe care El l-a cumpărat, pentru a fi ținute în sfințire și sfințenie? (…)
Adevăratul creștinism răspândește dragoste prin întreaga ființă a omului. El atinge toate părțile vitale – creierul, inima, mâinile de ajutor, picioarele –, făcându-i în stare pe oameni să stea fermi acolo unde le cere Dumnezeu. (…) Noi putem, da, putem, manifesta asemănarea cu Domnul nostru divin. Ne putem însuși știința vieții spirituale. Îl putem glorifica pe Dumnezeu cu trupul și cu duhul nostru, care sunt ale Lui.
