Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceți prin înnoirea minții voastre, ca să puteți deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută și desăvârșită.
Romani 12:2
Ascultă ediția audio aici.
Domnul Hristos nu-Și conduce niciodată urmașii în situația de a se uni prin jurământ cu persoane care nu au nicio legătură cu Dumnezeu. (…) Între omul lumesc și cel care Îl slujește cu credincioșie pe Dumnezeu există o mare prăpastie. Asupra celor mai multe subiecte – Dumnezeu, adevărul și veșnicia – gândurile, simpatiile și simțămintele lor nu sunt în armonie. O categorie de oameni va fi adunată ca grâul pentru hambarul lui Dumnezeu, iar ceilalți, asemenea neghinei, pentru focul nimicirii. Cum ar putea fi unitate în scop și acțiune între aceștia? (…) Să ne ferim de a ne complăcea într-un spirit de bigotism și intoleranță! Să nu ne separăm de ceilalți cu o atitudine care pare să spună: „Nu te apropia de mine, sunt mai sfânt decât tine!” Să nu ne izolăm de oameni, ci să căutăm să le împărtășim adevărul prețios care ne-a binecuvântat inima! (…) Dacă suntem creștini, având atitudinea Celui care a murit ca să îi salveze pe oameni din păcatele lor, vom iubi sufletele semenilor prea mult pentru a le încuraja plăcerile păcătoase prin prezența și influența noastră. (…) O astfel de situație, departe de a le aduce vreun beneficiu, îi va face doar să pună sub semnul întrebării realitatea religiei noastre. (…) Ar trebui să fim puternic înrădăcinați în convingerea că orice ne-ar putea abate, în orice fel, de la adevăr și dreptate în cadrul asocierilor și parteneriatelor noastre cu diverși oameni nu ne poate aduce niciun câștig și Îl dezonorează grav pe Dumnezeu.
Lucrarea lui Dumnezeu pentru mântuirea familiei umane este de supremă importanță și trebuie dusă înainte în lumea noastră. Când oamenii vor fi dispuși să considere toate lucrurile ca o pierdere ca să-L poată câștiga pe Hristos, ochii lor se vor deschide să vadă lucrurile așa cum sunt cu adevărat. Apoi se vor întoarce de la atracțiile pământești la cele cerești. (…)
„«Ei vor fi ai Mei», zice Domnul oștirilor, «Îmi vor fi o comoară deosebită în ziua pe care o pregătesc Eu. Voi avea milă de ei cum are milă un om de fiul său care-i slujește». Și veți vedea din nou atunci deosebirea dintre cel neprihănit și cel rău, dintre cel ce slujește lui Dumnezeu și cel ce nu-I slujește” (Maleahi 3:17,18).
