De aceea este zis: „S-a suit sus, a luat robia roabă și le-a dat daruri oamenilor.”
Efeseni 4:8
Ascultă ediția audio aici.
Într-o prezentare plină de har, apostolul Pavel le vorbește efesenilor despre un lucru extraordinar care însoțește învierea și înălțarea la cer a Domnului Hristos: „S-a suit sus, a luat robia roabă și le-a dat daruri oamenilor.” Prezența Domnului Hristos la tronul lui Dumnezeu este însoțită de nenumărate binecuvântări revărsate asupra omenirii, iar noi primim darurile oferite prin jertfa Sa mântuitoare. Se conturează astfel imaginea unui Împărat ceresc care, după ce a biruit puterile întunericului, se întoarce în slavă și, asemenea regilor din vechime la întoarcerea din luptă, îi oferă poporului roadele victoriei: daruri, responsabilități sfinte.
Hristos, prin înălțarea Sa, a inaugurat o nouă etapă a planului de mântuire, trimițând Duhul Sfânt și înzestrând Biserica cu tot ce este necesar pentru slujire, unitate și creștere spirituală. Victoria Lui este temelia lucrării noastre.
Această bucurie a darurilor din ceruri nu poate fi umbrită de nicio experiență, oricât de lungă sau de dureroasă ar fi. Să ne amintim că această epistolă către efeseni este scrisă de cel care se prezintă ca întemnițat pentru Domnul.
Gândindu-se la fericirea sau, am putea spune, la darul pentru cei ce se tem de Domnul și umblă în căile Lui, psalmistul le concretizează în declarația-făgăduință: „Atunci te bucuri de lucrul mâinilor tale, ești fericit și-ți merge bine” (Psalmul 128:2).
Din buchetul de daruri pe care umanitatea le-a primit din mâna plină de dragoste a Tatălui ceresc, pentru acest an suntem provocați să gândim și să trăim în valorile pe care sănătatea le poate aduce experienței noastre creștine, în toată plinătatea exprimării ei: „Și duhul vostru, sufletul vostru și trupul vostru să fie păzite întregi, fără prihană, la venirea Domnului nostru Isus Hristos!” (1 Tesaloniceni 5:23). Și, mai mult decât această dorință apostolică, avem și asigurarea prezenței divine alături de noi: „Cel ce v-a chemat este credincios și va face lucrul acesta” (1 Tesaloniceni 5:24). Iar profetul Ieremia, în cunoscutele sale „Plângeri”, nu uită, în mijlocul suferinței sale și a poporului, să constate: „Bunătățile Domnului nu s-au sfârșit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineață” (Plângerile lui Ieremia 3:22-23).
