VEDEȚI CE DRAGOSTE NE-A ARĂTAT TATĂL: SĂ NE NUMIM COPII AI LUI DUMNEZEU! ȘI SUNTEM. LUMEA NU NE CUNOAȘTE, PENTRU CĂ NU L-A CUNOSCUT NICI PE EL.
1 IOAN 3:1
Uneori, copiii mei îmi produc o frustrare interminabilă. Îmi cer diferite lucruri, iar după ce le primesc, trec la următorul lucru pe care și-l doresc cu la fel de multă ardoare. Îi mai întreb uneori: „Și dacă n-o să primești ce ceri, ce-o să se întâmple? O să mori?”
„Nu, mami”, răspund ei plictisiți. Deoarece ne iubim copiii, ne place să le oferim lucruri sau să le facem surprize, dar sâcâielile constante cu cerințe după și mai multe lucruri ne pot face să ne întrebăm dacă suntem iubiți de copii pentru cine suntem sau pentru ce le oferim. Atunci când ei se plâng, îmi reamintesc de imaginea de ansamblu: eu cresc viitori cetățeni ai cerului și ai pământului.
Ocazional, mai fac și inimaginabilul: le ofer ceva nemeritat. Atunci când întreabă, surprinși, cu ce ocazie, le spun: „Asta se numește har. A primi ceva ce nu merităm.” Este un mod de a ne reaminti periodic – și eu, și ei – cât de minunat este Dumnezeu.
Oare eu mă deosebesc mult de copiii mei în ceea ce privește relația mea cu Dumnezeu? Îi prezint o listă plină de rugăminți: „Doamne, Te rog, dă-mi asta sau ajută-mă cu cealaltă sau fă să mi se întâmple acest lucru! Doamne, vindecă-mi prietena, fă ca nodulul din sân să-mi treacă, scapă-mă de huliganii care nu-mi lasă băiatul în pace!” Noi ne așteptăm ca Dumnezeu, la fel ca duhul din lampa lui Aladin, să ne împlinească toate dorințele.
Ce-ar fi să facem astăzi ceva neașteptat și să nu cerem nimic? Îi putem mulțumi pentru ceea ce este El, pentru dragostea pe care ne-o oferă cu dărnicie în mod constant. Să vorbim cu El despre speranțele și visurile noastre și să-I împărtășim fricile și îndoielile pe care le avem. Îi putem povesti câte ceva despre cum ne-a fost ziua și despre micile incidente amuzante care ne-au făcut să zâmbim. De ce să nu-L lăudăm pentru lucrările Sale spectaculoase, să nu țopăim de bucurie în cinstea faptelor bune pe care le-a făcut? Haideți să batem din palme de bucurie pentru privilegiul de a ne numi copii de împărat! Să ne închinăm Lui fiindcă încă ne bate inima în piept și să-L adorăm în calitate de Creator al nostru. Să-I vorbim ca unui prieten. Să șoptim „noapte bună!” și „Te iubesc!” înainte de a adormi.
Tată, Îți mulțumesc pentru că m-ai iubit în ciuda egoismului meu! Te iubesc!
