ÎNGĂDUIȚI-VĂ UNII PE ALȚII ȘI, DACĂ UNUL ARE PRICINĂ SĂ SE PLÂNGĂ DE ALTUL, IERTAȚI-VĂ UNUL PE ALTUL. CUM V-A IERTAT HRISTOS, AȘA IERTAȚI-VĂ ȘI VOI.
COLOSENI 3:13
Religia lui Isus Hristos înseamnă progres; ea înseamnă să tinzi întotdeauna spre mai sus, spre un standard tot mai sfânt și mai înalt. Creștinul a cărui inimă a fost atinsă de frumusețea caracterului Mântuitorului trebuie să pună în practică ceea ce a învățat în școala lui Hristos. Noi trebuie să fim elevi capabili în școala lui Hristos, gata să învățăm ce ne învață El zi de zi (Youth’s Instructor, 13 septembrie 1894).
Nu vom atinge niciodată desăvârșirea de caracter dacă nu auzim vocea lui Dumnezeu și nu ascultăm de sfatul Lui. Acest sfat nu li se aplică doar celor care nu au avut de întâmpinat încercări prin care să le producă neplăceri fraților lor, ci li se aplică și acelora care au fost răniți, acelora care au suferit din cauza unor nedreptăți financiare, care au suferit din cauza reproșurilor sau criticilor, din cauza înțelegerii greșite și a faptului că au fost judecați greșit. Aceștia nu trebuie să lase ca ura să le pătrundă în inimă și nici să îngăduie ca simțăminte lipsite de bunăvoință să se trezească atunci când îi văd pe aceia care i-au rănit. (…)
Asemenea Domnului Hristos, să-i iertăm pe dușmanii noștri și să căutăm ocazii de a le arăta celor care ne-au rănit că noi îi iubim și că, dacă am avea ocazia, le-am face bine. (…) Dacă aceia care ne-au rănit continuă pe calea lor rea…, noi trebuie să facem eforturi să ne împăcăm cu frații noștri urmând calea stabilită de Biblie, așa cum ne-a îndrumat Hristos. Dacă frații noștri refuză împăcarea, atunci să nu vorbim despre ei, să nu căutăm să le stricăm influența, ci să-i lăsăm în mâna lui Dumnezeu, care este drept și care îi judecă pe toți oamenii cu dreptate. (…) Tinerii pot pretinde că au o mare dragoste pentru cauza lui Dumnezeu; dar atâta vreme cât ei nu sunt împăcați cu colegii lor, ei nu sunt împăcați nici cu Dumnezeu. Aceste… sentimente egoiste sunt acelea care, atunci când sunt nutrite, țin binecuvântarea lui Dumnezeu în afara inimii și a căminului nostru. Să lăsăm ca dragostea lui Hristos să ne inunde inima și să ne transforme caracterul; altfel, nu vom fi copii ai lui Dumnezeu (Youth’s Instructor, 13 ianuarie 1898).
