CREZI CĂ N-AȘ PUTEA SĂ ROG PE TATĂL MEU, CARE MI-AR PUNE ÎNDATĂ LA ÎNDEMÂNĂ MAI MULT DE DOUĂSPREZECE LEGIUNI DE ÎNGERI?
MATEI 26:53
Mulți dintre ascultătorii lui Hristos care locuiau în Ierusalim și care nu erau neștiutori de comploturile conducătorilor la adresa Lui se simțeau atrași de El cu o putere irezistibilă. Îi stăpânea convingerea că El era Fiul lui Dumnezeu. Dar Satana era gata să strecoare îndoiala și, pentru aceasta, calea era pregătită de chiar părerile lor greșite despre Mesia și venirea Lui. Toți credeau că Hristos trebuia să se nască la Betleem, dar că după ceva timp avea să dispară, iar la a doua Lui apariție nimeni nu avea să știe de unde venea. Nu puțini erau aceia care susțineau că Mesia nu avea nicio legătură de rudenie cu ființele umane. (…)
În timp ce ei pendulau între îndoială și credință, Isus le știa gândurile și le-a răspuns: „Mă cunoașteți și Mă știți de unde sunt. Eu n-am venit de la Mine Însumi, ci Cel ce M-a trimis este adevărat, și voi nu-L cunoașteți.” Ei pretindeau că știu care ar trebui să fie originea lui Hristos, dar nu știau nimic despre ea. Dacă ar fi trăit în deplină armonie cu voința lui Dumnezeu, L-ar fi cunoscut pe Fiul Lui când El li S-a descoperit.
Ascultătorii ar fi trebuit să înțeleagă cuvintele lui Hristos. Ele erau o repetare clară a celor susținute de El în fața sinedriului cu multe luni înainte, când Se declarase Fiul lui Dumnezeu. După cum atunci conducătorii încercaseră să-I pună la cale moartea, la fel încercau și acum, dar erau împiedicați de o putere nevăzută, care le limita furia. (…)
Erau foarte mulți oameni care credeau în El și se întrebau: „Când va veni Hristosul, va face mai multe semne decât a făcut omul acesta?” Conducătorii fariseilor, care urmăreau agitați mersul lucrurilor, au prins cuvintele de simpatie șoptite de mulțime. Dând fuga la mai-marii preoților, au făcut planul să-L aresteze. Totuși au aranjat să-L prindă când era singur, deoarece se temeau să pună mâna pe El în fața poporului. Din nou, Isus a dovedit că le citește gândurile. „Mai sunt cu voi puțină vreme”, a zis El, „și apoi Mă duc la Cel ce M-a trimis.” În curând urma să găsească un refugiu dincolo de atingerea batjocurilor și a urii lor. Urma să Se înalțe la Tatăl, spre a fi din nou Cel adorat de îngeri. (Hristos, Lumina lumii/Viața lui Iisus, pp. 457, 458)
Cum s-au simțit îngerii văzându-L pe Isus suferind?
