“Temeți-vă de Dumnezeu și dați-I slavă, căci a venit ceasul judecății Lui; și închinați-vă Celui ce a făcut cerul și pământul, marea și izvoarele apelor!” — Apocalipsa 14:7
Cartea Apocalipsa urmărește cu atenție bătălia de milenii dintre bine și rău – marea controversă care a izbucnit încă înainte de crearea lumii. În centrul cărții Apocalipsa se află un apel al Dumnezeului suveran al universului către copiii Săi. Dumnezeu ne îndrumă către ceea ce Biblia numește Evanghelia veșnică – un mesaj de har menit să atragă oamenii adânc în inima iubirii lui Dumnezeu. Mesajul își atinge în cele din urmă obiectivul, așa cum este revelat de o declarație la încheierea sa. „Aici este răbdarea sfinților; care păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus” (Apocalipsa 14:12). Oamenii răspund la Evanghelia veșnică și sunt mântuiți. Primul înger proclamă cu glas tare: „Temeți-vă de Dumnezeu și dăți-I slavă, căci a venit ceasul judecății Lui” (versetul 7). A te teme de Dumnezeu și a-I da slavă înseamnă a trăi o viață predată, pe deplin supus voinței Celui Atotputernic. Înțelegerea faptului că familia umană trăiește acum în timpul zilei antitipice a ispășirii ar trebui să ne ajute să înțelegem gravitatea vremurilor.
Ziua ebraică a ispășirii a fost descrisă de cercetători ca fiind un moment de mărturisire și pocăință. Dumnezeu ar vrea ca poporul Său de astăzi să fie conștient de efectele devastatoare ale păcatului, căutând curățirea, iertarea și puterea Duhului Sfânt care sălășluiește în interiorul lor pentru a-i ține supuși voinței lui Dumnezeu. Nu există timp de pierdut. Întoarcerea lui Isus este iminentă. Pilda celor zece fecioare ne amintește că nu doar dorim să ne umplem lămpile cu uleiul Duhului Sfânt, ci și că nu trebuie să dormim când ar trebui să veghem și să așteptăm. Trăim în vremea judecății. Isus urmează să se întoarcă în curând. Păcatele noastre trebuie să fie iertate. Viața trebuie trăită în raport cu Dumnezeu. Acestea sunt zile importante.
