Numai 49% dintre copii petrec zilnic cel mult o oră cu parinţii lor. Doar unul din patru copii petrece mai mult de 5 ore cu părinţii, într-o zi de week-end. Părinţii a 38% dintre cei mici nu se joacă decât rar sau niciodată cu aceștia, chiar dacă această activitate este cea mai des menţionată între preocupările copiilor în relaţia cu adulţii.
Acestea sunt concluziile unui sondaj Gallup. În România, Telefonul Copilului a înregistrat zeci de mii de apeluri din partea unor copii abuzaţi, cu probleme, sau pur și simplu singuri.
„Mulţi dintre adulţii de azi sunt prea preocupaţi să fie părinţi buni, responsabili, care oferă, dar uită să fie atenţi la ce și-ar dori copilul să primească”, atrag atenţia psihoterapeuții.
Ei spun că timpul pare a fi ultima resursă pe care părinţii se gândesc să o investească în copiii lor, deși tocmai aceasta este cea mai importantă. „Copilul are nevoie să petreacă timp separat cu fiecare părinte și timp cu ei împreună. Și când nu poate primi asta are cel puţin nevoie de adulţi cu care să creeze relaţii semnificative”, spun psihoterapeuții.
Câteva statistici:
- 38% dintre copii spun că se joacă rar sau niciodată cu părinţii lor
- 49% dintre copii petrec zilnic cel mult o oră cu parinţii lor
- 1 din 4 copii petrece mai mult de 5 ore cu părinţii, într-o zi de week-end (Sursa: Gallup)
Legăturile pe care copilul le stabilește cu adulţii din viaţa lui sunt cu atât mai importante cu cât acestea vor fi standardul după care copilul își evaluează propria persoană și își calibrează așteptările cu privire la viitor.
„De la naștere copilul caută în permanenţă să se conecteze cu ceilalţi, pentru că așa și-a început viaţa, 9 luni a fost conectat la mama lui. Când nu reușește să relaţioneze cu părinţii, caută în altă parte și dacă este în continuare descurajat ajunge să fie convins că nu-i destul de bun să fie luat în seamă”, avertizează Anda Păcurar. Soluţia la problemele de comunicare în familie pe care o propune psihoterapeutul este timpul de relaţionare, în care părintele „poate chiar să nu vorbească, dar să fie acolo, prezent, atent, gata să asculte sau să răspundă la întrebările copilului”. „Ideal ar fi ca părintele şi copilul să facă lucruri împreună, dar asta nu se referă la nevoile de bază de genul mâncat, spălat sau dormit, ci la activităţi care să-l preocupe şi să îl implice pe copil la un alt nivel, stârnindu-i interesul”, conchid psihoterapeuții.
sursa: semneletimpului.ro
03.07.2023
