Președintele Senatului ar urma să devină președinte interimar al României. Liberalul Ilie Bolojan va fi nevoit să lase și conducerea Partidului Național Liberal pe perioada cât va sta la Cotroceni. În cazul unui refuz, interimatul țării e preluat de presedintele Camerei Deputaților. Funcția prezidențială a mai fost exercitată interimar în două situații, când președintele Traian Băsescu a fost suspendat, în 2007 și în 2012.
Potrivit Constituției, funcția de președinte al statului devine vacantă: în caz de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau deces. În oricare dintre scenarii, în termen de trei luni, Guvernul organizează alegeri pentru un nou președinte. Interimatul e asigurat de președintele Senatului sau de cel al Camerei Deputaților.
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR: În această situație, Curtea va trebui să constate vacanța funcției de președinte, să comunice apoi Guvernului și Parlamentului, urmând ca acestea să stabilească care dintre cei doi președinți, pentru că Constituția nu spune, spune președintele Senatului sau al Camerei Deputaților, ei vor hotărî care…
Tudorel Toader, fost judecător CCR, fost ministru al Justiției: În ipoteza în care președintele Senatului s-ar deroba de acest interimat, în succesiune ar veni președintelui Camerei Deputaților, pentru că noi știm ierarhia statului român: președinte de republică, de Senat, președintele Camerei, primul ministru, președintele CCR.
România a avut două astfel de perioade, ambele după suspendarea lui Traian Băsescu, iar interimatul a fost asigurat de președinții Senatului – Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu. Acum, Ilie Bolojan ar urma să facă saltul politic. În câteva luni, de la președinte de Consiliul Județean Oradea, preia interimar conducerea Partidului Național Liberal, apoi cea a Senatului și de aici, la Cotroceni. Ca șef al statului interimar nu poate adresa mesaje politice Parlamentului, dizolva Parlamentul sau convoca referendumuri.
Ioan Bogdan Lefter, analist politic: Lucrurile au funcționat și la Președinție, și la Guvern, cu aceste interimate, fără hopuri și probleme. Sigur că legitimitatea, notorietatea sunt niște parametri de avut în vedere, însă nu trebuie decât să punem lucrurile calm în context și viitorul președinte ales va avea o perioadă de acomodare. Este o tranziție, până la urmă firească.
În situațiile precedente, interimatul la Cotroceni a durat doar 30 de zile, până la organizarea referendumului de demitere a președintelui Tarian Băsescu, ambele consultări populare fiind respinse. Acum, Ilie Bolojan va exercita atribuțiile de șef al statului trei luni, exact cât prevede Constituția. Perioada coincide cu calendarul stabilit pentru alegeri, 4 mai – primul tur și 18 mai – cel de-al doilea.
ARTICOLUL 97
Vacanţa funcţiei
(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.
(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.
ARTICOLUL 98
Interimatul funcţiei
(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.
sursa: TVR
11.05.2025
