Previziunile privind activitatea economică sunt considerabil revizuite în sus pentru 2022, însă exclusiv ca efect al creşterii acesteia mult peste aşteptări în trimestrul I, iar pentru 2023 sunt revizuite semnificativ în sens descendent, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 5 august 2022.
„Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că previziunile privind activitatea economică sunt considerabil revizuite în sus pentru 2022, însă exclusiv ca efect al creşterii acesteia mult peste aşteptări în trimestrul I, iar pentru 2023 sunt revizuite semnificativ în sens descendent, în contextul unui impact advers mai puternic prezumat a fi exercitat de războiul din Ucraina şi de sancţiunile instituite, doar parţial contrabalansat de efectele absorbţiei fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluţia implică o inflexiune în pattern-ul gap-ului PIB, care, după ce şi-a reamplificat peste aşteptări valoarea pozitivă în trimestrul I 2022, este aşteptat să se restrângă relativ rapid şi să coboare gradual în teritoriul negativ începând cu trimestrul III 2023”, se arată în documentul publicat vineri.
Potrivit BNR, s-a sesizat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, în condiţiile unei accelerări semnificative a creşterii acestuia în anul 2022 – atribuibilă cvasi-integral dinamizării neaşteptat de puternice din trimestrul I -, succedată însă de o scădere pronunţată de dinamică în 2023, inclusiv sub influenţa măririi treptate a ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei.
Banca Centrală menţionează că formarea brută de capital fix este aşteptată să-şi accelereze doar uşor creşterea în 2022, însă considerabil în anul următor, pe fondul atenuării efectelor războiului, au arătat membrii Consiliului. Relevante din această perspectivă au fost considerate incertitudinile crescute şi efectele generate pe termen scurt de prelungirea războiului din Ucraina şi de extinderea sancţiunilor asociate – mai ales pe calea slăbirii cererii externe, a persistenţei blocajelor în lanţuri de producţie şi a înăspririi condiţiilor de finanţare -, dar şi probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual şi în sectorul energetic şi în transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene, cu efecte de antrenare în sectorul privat.
sursa: TVR
21.08.2022
