Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, scria Solomon.
Prin ceea ce suntem, facem si spunem fiecare dintre noi putem fi alinare. Vindecare sau, dimpotrivă, cauza rănilor. A vorbi frumos, a aprecia pe cel de lângă tine, a l ridica prin cuvinte alese este în primul rând respect pentru Creator, apoi pentru sine și semeni.
Vorbele rele vin dintr o inimă care a fost rănită chiar de la primele ei bătăi. Probabil sufletul care a primit mereu vorbe rele, jignitoare, s a înveninat. Și îi înveninează si pe alții la rândul lui. Dar chiar dacă am fost victimele abuzurilor verbale, nu avem nicio scuză pentru a fi noi înșine abuzatori.
Printre primele semne ale înțelepciunii este și acela de a te reține să vorbești de rău pe cineva, de a te opri să jignești pe semenul tău. Nu există niciun motiv pentru ofensă, nici măcar acela că ai fost tu însuți. Ofensat mai întâi. Următorul nivel de înțelepciune este de a vorbi de bine pe cei care te au vorbit de rău.
Aceasta dovedește că inima ta nu este influențată de răul din cealaltă inimă. Astăzi si în fiecare zi, fie inima ta buna si la fel sa fie si cuvintele tale.
