Instaurată în anul 1880, Ziua naţională a Franţei celebrează cele două evenimente care au marcat istoria sa modernă, începutul Revoluţiei Franceze prin căderea Bastiliei şi Sărbătoarea Federaţiei. Prin semnificaţiile sale şi în onoarea Republicii Franceze, ziua de 14 iulie este cunoscută şi sărbătorită şi în alte ţări din Europa sau din lume.
În 14 iulie 1789 revoluţionarii parizieni luau cu asalt Bastilia, cel mai detestat simbol al absolutismului monarhic, iar la Sărbătoarea Federaţiei din 14 iulie 1790, sărbătoarea reconcilierii şi unităţii tuturor francezilor, regele Ludovic al XVI-lea a jurat credinţă Naţiunii şi legii.
Libertate, Egalitate, Fraternitate avea să devină deviza Republicii Franceze şi frază cu valoare universală din care s-au inspirat apoi multe democraţii occidentale când şi-au scris Constituţia, iar 14 iulie, Ziua Naţională a Franţei.
Conform tradiţiei, la ora 10 fix, preşedintele Franţei ajunge la Arcul de Triumf din Place de l’Étoile, este întâmpinat de şeful Statului Major al armatelor, trece trupele în revistă şi apoi merge pe Champs-Elysées pentru a asista alături de miile de parizieni la defilarea militară, inspirată de parada gărzii federale din 1790.
Serviciile preşedinţiei au anunţat că Emmanuel Macron nu va lua cuvântul astăzi şi că va susţine un discurs “în zilele următoare” sub o formă care nu a fost încă precizată.
“Întoarcerea la calm” dorită de Emmanuel Macron a fost umbrită de şase nopţi de revolte urbane care au lovit ţara după moartea adolescentului Nahel, ucis de un poliţist pe 27 iunie în apropiere de Paris în timpul unui control rutier.
Guvernul francez a interzis vânzarea şi folosirea artificiilor – populare printre protestatari în timpul recentelor violenţe urbane din ţară – de către persoane fizice în timpul manifestărilor care vor avea loc de Ziua Naţională, sărbătorită la 14 iulie.
“Libertate, Egalitate, Fraternitate”
“Este o revoltă ?” l-a întrebat Ludovic al XVI-lea pe ducele de La Rochefoucauld, în 12 iulie 1789.
– “Nu sire, este o revoluţie” i-ar fi răspuns omul său de încredere.
Două zile mai tîrziu, în 14 iulie, fortăreaţa închisoare Bastilia, cel mai detestat simbol al absolutismului monarhic, era luată cu asalt de revoluţionarii parizieni. Elanul popular purta şi germenii Declaraţiei drepturilor omului şi ale cetăţeanului, adoptată de Adunarea Naţională Franceză în august 1789:
” Oamenii se nasc şi rămân liberi şi egali în drepturi “ – o frază cu valoare universală din care s-au inspirat apoi multe democraţii occidentale când şi-au scris Constituţia.
Franţa este, în prezent, principalul contributor şi promotor al acţiunii Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei care, pornind de la afinitatea pentru limba franceză, reuneşte state şi guverne de pe cinci continente. Franţa face şi din grupul celor mai industrializate naţiuni, G8, fiind a cincea economie mondială, conform statisticilor Băncii Mondiale din 2014.
sursa: TVR
14.07.2023
