La 10 decembrie 1948 Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Semnarea acestei Declaraţii a avut loc în contextul în care statele considerau că respectarea drepturilor omului ar putea preveni războaiele şi elimina crimele împotriva civililor.
Printre drepturile garantate de Declaraţie se află drepturi civile – dreptul la viaţă, libertatea şi securitatea persoanei, viaţă privată şi de familie; inviolabilitatea locuinţei, secretul corespondenţei, onoare şi demnitate, libera circulaţie, căsătorie şi întemeierea familiei, întrunire paşnică; drepturi politice – dreptul la azil, cetăţenie, alegeri; drepturi economice – dreptul la proprietate, retribuţie egală pentru muncă egală; drepturi sociale – muncă, dreptul la odihnă şi la timp liber, la un nivel de trai decent, asigurare în caz de boală, şomaj, bătrâneţe, dreptul la educaţie.
Astfel Declarația a pus bazele unui sistem de valori la care se orientează statele. Respectarea drepturilor și libertăților omului, dialogul deschis în societate, libertatea de exprimare și libertatea de gândire ș.a. sunt valori pentru care statele și oamenii au luptat.
Instituțiile Naționale pentru Drepturile Omului sunt cele care apără, monitorizează și promovează drepturile omului în țările lor.
sursa: ombudsman.md
10.12.2025
