Ziua națională a României este actualmente cea de 1 decembrie, data la care în 1918 Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul Român.
În trecut, Ziua națională a variat ca dată și ca denumire: între 1861-1866 se sărbătorea la 24 ianuarie, ziua unirii Principatelor în 1859; între 1869-1916 și 1918-1947, sărbătoarea de 10 Mai reprezenta Ziua Regelui sau a Regalității, legată de încoronarea ca domnitor a lui Carol I în 1866; în comunism, între 1948-1989, sărbătoarea de 23 August comemora ziua răsturnării guvernului pro-nazist din 1944. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată drept zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2. Opoziția anticomunistă din România a pledat în 1990 pentru adoptarea zilei în care a început Revoluția din 1989 la Timișoara, anume 16 decembrie, drept sărbătoare națională, fapt consemnat în stenogramele dezbaterilor parlamentare.
Noțiunea de zi națională este o „invenție“ recentă, ea neputând preceda apariția noțiunilor de nație/națiune și/sau popor, în modul în care acestea sunt percepute astăzi, noțiuni care au apărut abia în sec. XIX. Trebuie menționat că este necesar a se face distincție între sărbătoarea națională (pot fi mai multe) și ziua națională, în sens modern (care este una singură). Singura sărbătoare națională ce a fost menționată expressis verbis ca fiind Zi Națională a fost data de 1 Decembrie (în 1990). Toate celelalte doar au fost considerate „zile naționale“ prin sugestiile guvernanților și acceptanța publicului (10 Mai, 8 Iunie și 23 August).
sursa: wikipedia
01.12.2024
