Nicu Butoi: Exodul sau rabdarea sfintilor

Adaugat la data iunie 09, 2017 cu 1 comentariu

In lumina Bibliei si a experientei umane, rabdarea este considerata ca fiind o virtute si o calitate bucurandu-se, in cadrul unei anumite categorii de oameni, de o generala apreciere si fiind adesea asociata cu stapanirea de sine, cu demnitatea si nu in ultimul rand cu spiritualitatea.

Aceasta cu atat mai mult cu cat traim intr-o lume in care nerabdarea, mania, temperamentul exploziv sunt propagate ca virtuti. Si nu este de mirare si nici in totul rau! (sic!). Daca nerabdarea si mania ar fi aplicate asupra raului din viata noastra sau a aproapelui nostru atunci acestea ar fi cu adevarat virtuti.

Arareori insa vei intalni un lucru bun care sa nu fie pervertit, gresit inteles sau gresit folosit. Rabdarea nu face exceptie. Sunt multe aspecte ale vietii spirituale si sociale care sunt considerate bune „de la”/ „si” in sine.

Totusi, Biblia intreaba: Intelegi tu?- Ce citesti, ce faci , ce zici, cum te comporti?! Intelegi? Sa privim deci rabdarea din aceasta perspectiva: a unei investigatii simple si directe si sa adresam intrebarea – Intelegi tu rabdarea ta?

Cel dintai lucru care trebuie inteles este natura obiectului investigatiei . Esti o persoana care rabzi? Care este natura rabdarii tale? Este ea pozitiva, constructiva sau dimpotriva: negativa, destructiva si regresiva?!..

Este important sa intelegem natura lucrurilor ca sa raspundem situatiei adecvat si corespunzator.

Ce ai zice daca cineva ti-ar spune ca e pacat sa bei apa? Fara indoiala te-ai mira fiindca niciodata nu te-ai gandit ca poate fi pacat a bea apa. Dar acum iti dai seama ca a bea apa ca de obicei, natural, aproape mecanic, langa un om care se usuca de sete este intr-adevar pacat. Sau cand viata cuiva e in joc in acea secunda, e pacat ca tu sa folosesti secunda aceea band apa in loc sa-l salvezi pe cel ce moare.

E pacat sa bei apa cand stii ca e contaminata cu alcool, droguri sau orice alta substanta toxica. Deci nu luam simplu: a bea apa ca fiind bine de la sine, ci deosebim in functie de situatie , de efect sau de consecinte.

La fel este cu rabdarea. De unde stiu ca rabdarea mea este pozitiva ? De unde stiu ca fac bine ca rabd. A spune ca a rabda este bine „in” si „de la sine” este o expresie mult prea superficiala pentru a-si conduce cineva viata dupa aceasta.

Testul lui Isus, aplicabil in orice situatie si caz, este si de aceasta data de o nepretuita valoare : Ce fel de roade produce rabdarea ta? Cum influenteaza si impacteaza ea viata celor din jurul tau? Care este perspectiva rabdarii tale si unde tinde ea sa ajunga in timp?

Urmand principiul Biblic, nu intentionez sa dau aici o reteta pentru rabdarea pozitiva, ci as vrea sa te conduc la Acela care te poate face constient de natura rabdarii tale, de roadele ei , de trecutul prezentul si viitorul ei. Doar in prezenta si in Lumina Lui vei sti adevarul despre tine si rabdarea ta.

A rabda este un verb plin de sensuri, dar ne vom rezuma doar la cel ce are legatura cu suferinta si lipsa si vom atinge, doar in mare, alte cateva aspecte.

Asadar prima intrebare: Lasand frunzele la o parte: care este radacina suferintei, lipsei, neputintei mele; care este izvorul incercarii care solicita rabdarea mea? Cine sau ce a cauzat aceasta stare de lucruri pe care o rabd eu azi? Se poate schimba ceva? Se poate indeparta cauza?

Intrebarea cea mai importanta: Ce parte am eu in ceea ce sufar si rabd astazi? Nu cumva chiar eu sunt cauza, initiatorul si autorul moral? Nu cumva eu sunt acela sau aceea care il ispiteste pe Diavol?

Atitudinea mea fata de suferinta se schimba esential daca inteleg natura si mecanica suferintei care cere rabdare de la mine. Suferinta si rabdarea nu au aceeasi valoare. Conteaza natura si cauza:

1 Petru 2,20 „În adevăr, ce fală este să suferiţi cu răbdare să fiţi pălmuiţi, când aţi făcut rău? Dar dacă suferiţi cu răbdare, când aţi făcut ce este bine, lucrul acesta este plăcut lui Dumnezeu.”

Sunt persoane care s-au nascut sau activeaza in cadrul unor familii sau comunitati traditional sarace, inculte, mizerabile, manioase, desfranate, betive etc. A ramane in aceeasi stare si a rabda este oare o virtute? Nu cumva, in multe situatii chiar daca nu in toate, lucrul acesta este o alegere?

Un exemplu: Dr. Malkmus provine dintr-o familie in care traditional unii membrii mor la jumatatea vietii ucisi de cancer de colon. Cand ajunge si el la jumatatea vietii, in timpul unui consult, doctorul ii spune ca nu mai are mult de trait… Sa rabde? Sa se impace cu soarta? Acestea sunt variante si optiuni pentru diferite cazuri si situatii , pentru diferite feluri de oameni, dar nu pentru Dr. Malkmus. Cuvintele lui scurte sunt pline de sens: “ La mine lantul mortii se rupe”! Si Dumnezeu i-a auzit rugaciunea.

Sunt alte situatii in care cineva care traieste intr-o familie sau comunitate cu preocupari nobile, cu aspiratii inalte, se simte ispitit sa isi piarda rabdarea si sa migreze. Unde? In lumea opusa valorilor pozitive, adica in lumea nefericirii.

Iacob 1,12 „Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci după ce a fost găsit bun, va primi cununa vieţii, pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc.”

Uneori trebuie sa rabdam doar putin ca sa nu mai fie nevoie sa rabdam intreaga viata, alteori ajunge sa refuzam a rabda putin ca sa fim condamnati a rabda indelung si greu.

Niciodata nu a cerut Dumnezeu cuiva sa rabde o situatie destructiva si injositoare atunci cand se poate trai constructiv si demn.

Clericul ii spune doamnei cu ochii inlacrimati: „Ce sa faci, aceasta este crucea ta! Doamna il priveste mirata si ii raspunde: Stiam ca Isus a purtat crucea pentru mine si apoi nu imi aduc aminte ca in predica de nunta, dumneavoastra sa imi fii spus ca ma casatoresc cu o cruce!… „

In loc sa spuna lui Israel sa continue sa rabde in Egipt, Dumnezeu creeaza un cuvant viu si plin de putere pana in ziua de azi: EXOD! Si astfel El deschide marea Rosie si camarile Cerului cu mana, ridica un stalp de foc si unul de nor.

Acesta este raspunsul pe care-l da Dumnezeu „cuptorului de fier” al Egiptului. In loc sa ne indemne la rabdarea aceea care refuza eliberarea El ne spune: Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: „Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiţi părtaşi la păcatele ei, şi să nu fiţi loviţi cu urgiile ei! Apocalipsa 18,4

El este Acelasi ieri, azi si in veci. Marile Lui principii de iubire nu sunt legate de timp, ci de vesnicie.

Când va vor prigoni intr-o cetate , Isus nu a spus- Rabdati! Ci a spus- “ să fugiţi într-alta”. Matei 10,23 EXOD. Isus nu a spus nimanui sa rabde in saracie ci a spus – “Totuşi, la tine să nu fie nici un sărac, căci Domnul te va binecuvânta în ţara pe care ţi-o va da de moştenire Domnul, Dumnezeul tău;” Deuteronom 15,4

Cum se poate face asa ceva? Simplu: Deuteronom 15,7 Dacă va fi la tine vreun sărac dintre fraţii tăi, în vreuna din cetăţile tale, în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, să nu-ţi împietreşti inima şi să nu-ţi închizi mâna înaintea fratelui tău celui lipsit. – acesta este EXOD economic! El nu a spus nimanui sa rabde in pacatul lui sau al ei, ci El “va mântui pe poporul Lui de păcatele sale.” Matei 1,21 Acesta este EXOD spiritual.

Dar daca ma gasesc intr-o situatie fara EXOD? Chiar si aici exista o eliberare, o iesire din firesc si o intrare in duhovnicesc: Iată, Dumnezeul nostru, căruia îi slujim, poate să ne scoată din cuptorul aprins, şi ne va scoate din mâna ta, împărate. Şi chiar de nu ne va scoate, să ştii, împărate, că nu vom sluji dumnezeilor tăi, şi nici nu ne vom închina chipului de aur, pe care l-ai înălţat!” … Daniel 3,17-18.

Rabdarea sfintilor nu inseamna acomodare cu raul, ci biruinta deplina in Cel ce a biruit deplin.

Inchei prin a lasa sa pluteasca inaintea ochilor nostri intrebarea: Care este natura rabdarii tale? Care este adevarata cauza pentru care rabzi? Care este perspectiva rabdarii tale? Ce obiectiv, ce tinta si ce realizare ai in minte cand rabzi? Ai vreun timp fixat in minte; ai dat vreun termen sau vreun ultimatum problemei vietii tale?

Iata intrebarea si iata ordinul de lupta al Domnului:

“ Vrei sa te faci sanatos’? Ridica-te si umbla!

Avand in vedere faptul ca aceste valori trecatoare sunt de fapt o scoala a valorilor netrecatoare, iata acum roada ascultarii:

Apocalipsa 3,10 Fiindcă ai păzit cuvântul răbdării Mele, te voi păzi şi Eu de ceasul încercării, care are să vină peste lumea întreagă, ca să încerce

Autor: pastor Nicu Butoi, realizator al rubricii zilnice GPS si al emisiunilor Oglindiri si Academia Jesus Market la Speranta TV

1 Comentariu

  1. De fiecare data cand iau la cunostinta despre dimensiunile intelesurilor pe care ni le descopera fratele Nicu Butoi, ma simt ca un rahitic mintal … si spiritual.
    Dar asta este foarte bine, pentru ca ma ajuta la dezvoltarea in ambele sensuri.

Lasa un comentariu