Dana Bordeianu: Libertatea mea, libertatea celorlați …

Adaugat la data mai 27, 2017 cu 1 comentariu

Mi-aduc aminte bine zilele de după Revoluția din 1989. Pe oricine ai fi întâlnit îți vorbea despre libertate: „acum putem spune ce gândim cu voce tare. Nu mai trebuie să șoptim. Suntem liberi!” Astfel, în România postdecembristă, sintagma „libertate de exprimare” a fost plasată la polul opus față de cenzura sistemului comunist care sufocase milioane de oameni, câteva decenii. Desigur că nu au întârziat să apară și abuzurile în numele „libertății de exprimare”. Prea mult? Prea puțin? Până unde se întinde libertatea de exprimare și cînd devine abuz?

Mosche Carmilly-Weinberger1 afirma că „glasul este proprietatea de drept a omului, parte din ființa umană în aceeași măsură ca și cele cinci simțuri, și nicio putere din lume nu are dreptul să-i pună frâu ori să-l reducă pe om la tăcere. Individul posedă dreptul exclusiv, care i-a fost acordat de la începuturile Creației, de a face uz de această însușire și de a se face auzit după cum îi este voia”

Constituţia României garantează libertatea de exprimare. Şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, elaborată de Consiliul Europei, în vigoare din anul 1953, susţine acelaşi deziderat:„Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare”.

Totuşi, libertatea ta se termină acolo unde începe libertatea celorlați.

„Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa privată a persoanei şi nici dreptul la propria imagine”, prevede Constituția României. În susţinere, Curtea Europeană a Drepturilor Omului interzice abuzul de drept.

Sfera de aplicare a acestei libertăţi a fost progresiv extinsă şi acoperă în prezent orice tip de discurs, indiferent de natura lui (politică, jurnalistică, literară sau artistică, comercială etc.) sau de suportul pe care acesta îl îmbracă.

Curtea Europeană a subliniat că dreptul la libera exprimare cuprinde atât dreptul la informare cât și dreptul de a avea și de a-și exprima opinia – fie ea minoritară sau chiar șocantă. Însă, libertatea de exprimare a propriilor opinii nu trebuie să nesocotească libertatea de gândire și conștiință a celuilalt.

Interesant este că, în interpretarea articolului 10, în repetate rânduri, Curtea Europeană a precizat că „libertatea de exprimare nu privește doar informațiile sau ideile apreciate favorabil sau considerate inofensive, dar și pe cele care contrariază, șochează sau neliniștesc, aceasta fiind exigența pluralismului, toleranței și spiritului de deschidere caracteristice unei societăți democratice”. De o protecție aparte se bucură în acest context, discursul jurnalistic, presa fiind considerată „câinele de pază al democrației”.

Pe de altă parte, Comisia Europeană a Drepturilor Omului a exceptat de la protecţia oferită de Convenţia europeană doar un singur tip de discurs, şi anume cel care promovează ideologiile extremiste şi incită la discriminare etnică sau rasială. Comisia europeană şi-a bazat decizia pe prevederile articolului 17 al Convenţiei care interzice abuzul de drept.

Se apreciază în jurisprudenţă că articolele care conţin invective şi expresii jignitoare fără a informa publicul asupra unor aspecte de interes general constituie o fapta ilicită.

În concluzie, putem să ne exprimăm liber opiniile, avem acces liber la informații și în egală măsură putem comunica informații dar, nu trebuie să uităm că în manifestarea propriilor noastre drepturi putem să-i îngrădim sau să-i prejudiciem pe ceilalți.

Se impune să acordăm atenție echilibrului care trebuie asigurat între dreptul la libertatea de exprimare și dreptul la respectarea vieții private a celor din jur.

Autor: Dana Bordeianu, avocat, realizator de emisiuni juridice la Radio Vocea Speranței și  Speranța TV

Referințe:

  • Moshe Carmilly-Weinberger (1908 – 2010) a fost un rabin neolog și istoric din Transilvania, profesor emerit al Yeshiva University din New York, laureat al Diplomei de Onoare oferită de Universitatea din Budapesta, al premiului literar „Károly Roboz”, autor a 250 articole și 15 cărți de istorie, critică literară și de artă iudaică.
  • Mosche Carmilly-Weinberger, Cenzură și libertate de expresie în istoria evreilor, Ed. Hasefer, 2003
  • Constituția României, art. 30, alin. 6
  • APADOR-CH, Manualul Drepturilor Omului, pg. 24
  • APADOR-CH, Manualul Drepturilor Omului, pg. 25

1 Comentariu

  1. Matei 12:37 „Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină şi din cuvintele tale vei fi osândit.” „

Lasa un comentariu