Costi Gogoneață: Vântul schimbării

Adaugat la data decembrie 08, 2016 cu 1 comentariu

Mark Elliot Zuckerberg  –  „Omul Anului 2010”. Titlul acesta i-a fost acordat de prestigioasa publicaţie Time. Ştirea a făcut înconjurul lumii, a atras multe priviri şi a născut o multitudine de întrebări.
Povestea acestui om începe în anul 1984, în White Plains, New York. Se naşte şi creşte într-o familie de evrei, fapt ce face ca la vârsta de 13 ani să aibă parte de propriul său Bar Miţvah . În timpul liceului este pasionat de ştiinţe (matematică, astronomie, fizică) şi participă intens la cursuri de studiu al limbilor, în special al celor clasice, astfel încât, la începutul activităţii universitare, putea să citească şi să scrie în: franceză, ebraică, latină şi greacă veche.

În ceea ce priveşte relaţia cu Divinitatea, Zuckerberg, cu toate că a avut parte de educaţie iudaică practică, se raportează la Aceasta din perspectiva unui ateu convins.

Cu aproximativ şapte ani în urmă, atunci când Mark era în vârstă de 19 ani şi studia la Harvard, a avut o idee, care mai târziu s-a dovedit a fi de-a dreptul revoluţionară, crearea serviciului web numit thefacebook.com pentru „a conecta oamenii prin reţele de socializare în colegii”, după cum declara el însuşi.

Time îşi motivează alegerea lui Zuckenberg, spunând că, prin Facebook, Zuckenberg a reuşit conectarea a mai mult de jumătate de miliard de oameni (peste 550 de milioane), a creat relaţii sociale între ei şi „a schimbat modul în care trăim”.

Lumea contemporană şi-a adăugat o nouă dimensiune: spaţiul virtual. Oamenii se raportează la acesta în funcţie de impactul pe care îl are asupra existenţei lor, însă, în definitiv, aplică aceleaşi reguli ca în viaţa reală. Interacţiunea cu lumea virtuală a socializării creează noi tipare psihologice, ceea ce denotă existenţa a cel puţin patru categorii de persoane:

  • nostalgicii, aceia care trăiesc doar pentru a evidenţia cât de bine era şi unde s-a ajuns. Sunt refractari la ceea ce înseamnă nou, inovaţie şi ingeniozitate. Nu fac niciun efort pentru a se adapta noilor factori de progres. Regula lor este: Pe vremea noastră…
  • oamenii prezentului sunt cei care se dedică trup şi suflet momentului.  Pentru ei nu îşi au rostul întrebările existenţiale, ci doar ce ar putea face pentru a se simţi bine şi a fi satisfăcuţi. Nu contează nimic altceva decât ceea ce se petrece acum. Dictonul după care se ghidează: Carpe diem!
  • oamenii speranţei sunt aceia care au bine definit în propria filosofie de viaţă conceptul de viitor. S-au interesat de unde vin, ştiu pentru ce trăiesc şi, mai mult decât atât, au găsit Sursa motivaţiei. Ţelurile măreţe, activităţile înălţătoare şi preocuparea pentru ceilalţi stau la baza activităţilor întreprinse. O singură dorinţă îi animă: Vino, Doamne Isuse!
  • indiferenţii. Sunt la sfârşitul listei tocmai pentru că alcătuiesc o majoritate. Covârşitoare uneori. Se autodescriu ca fiind cei mai buni diplomaţi  (şi asta fără modestie!). Plini de tact şi talent, se dovedesc a fi neîntrecuţi comunicatori de…  ambiguitate şi întotdeauna gata să îţi spună în faţă… mă abţin.  Pentru ei nu contează ce se întâmplă în jur, sunt predispuşi la critică şi niciodată nu îşi asumă responsabilităţi. Se regăsesc în motto-ul: Nu e treaba mea, eu fug!!!

Revenind la Mark Elliot Zuckerberg, el a fost cel despre care se spune că a reuşit să revoluţioneze lumea printr-o idee născută într-o cameră de cămin. Primise o educaţie religioasă, era un bun cunoscător al limbilor biblice şi, deşi era doar un student, a reuşit să facă astăzi din idealul său un adevărat imperiu. O scurtă analiză demografică ne arată că dacă Facebook ar fi o ţară, ar fi a treia din lume ca număr de locuitori, după China şi India. Mă întreb, cum ar fi arătat Facebook dacă Mark Elliot Zuckerberg n-ar fi fost ateu?! Poate nostalgia, prezentul sau indiferenţa sună comun, însă speranţa este cheia viitorului!

1 Comentariu

  1. Cum ar fi aratat lumea daca nu ar fi fost facebook?!ps e tema de gandire:)

Lasa un comentariu