Corina Matei: Vorbitori și ascultători ai „limbii” Speranței

Adaugat la data mai 07, 2017 cu niciun comentariu

Una dintre aspirațiile perene ale oamenilor este aceea ca, în conjuncturile în care se desfășoară dialoguri, dezbateri, confruntări de idei, consfătuiri, întruniri (după un termen englezesc mai nou, summit-uri) etc., să se vorbească „aceeași limbă”. Desigur, sensul nu este literal, ci metaforic, limba comună referindu-se, de fapt, la o comuniune de gânduri, simțiri și atitudini, la valori, viziuni și idealuri împărtășite, de unde să decurgă și alegeri de comun acord, apoi decizii și acțiuni la unison, concordante. Cu alte cuvinte, a vorbi aceeași limbă presupune a crea concordie, nu discordie.

De altfel, această aspirație e de presupus că a luat naștere din clipa în care constructorii turnului Babel au constatat că plurilingvismul lor miraculos și deconcertant le produce discordie; în acele condiții de „babilonie” lingvistică, dispărea țelul comun de a finaliza impetuosul turn ce sfida divinitatea. Astfel, diversitatea limbilor planetei, dincolo de bogăția și frumusețea lor, s-a instituit nu ca un dar, ci ca o pedeapsă divină, iar ecoul ei punitiv traversează mileniile și se simte de câte ori oamenii constată că nu se înțeleg, că nu vorbesc „aceeași limbă”.

Cu exact o sută de ani în urmă, se stingea din viață, la 57 de ani, creatorul limbii internaționale numită „Esperanto”. Ca autor al primului manual al acestei noi limbi, s-a semnat Doktor Esperanto, adică Cel care speră. Era medicul, scriitorul și inventatorul lingvist polonez de origine evreiască L. L. Zamenhof. Acesta, prin povestea complexă a conviețuirii sale multietnice, a visat la a oferi umanității o limbă universală; una mai simplu de învățat și de pronunțat decât oricare alta și care să contribuie la mai buna înțelegere între etnii, popoare și națiuni. Pentru scopul său nobil, Zamenhof a fost nominalizat de mai multe ori la decernarea Premiului Nobel pentru Pace. El a creat vocabularul și gramatica limbii Esperanto încă din anii de studii, având cunoștințe prealabile de idiș, poloneză, rusă, lituaniană, germană, franceză, latină, greacă, ebraică, aramaică, engleză, italiană și altele. Astăzi, limba Esperanto se vorbește în câteva mici comunități de pe glob, e studiată în unele catedre universitare și beneficiază de dicționare și traduceri în și din alte limbi, pe internet.

Dincolo de blestemul divin al discordiei și de aceste străduințe oarecum exterioare, ale unor lingviști, de a crea concordie în comunicarea dintre oameni, putem constata o altă șansă, mai aproape de noi, mai firească. E vorba despre șansa de îmbunătățire a comunicării și de creare a unei reale concordii prin receptarea și transmiterea în lume a „limbii” speciale a… Speranței. Acesta este nu doar numele posturilor de radio și de televiziune Vocea Speranței și Speranța TV, ci și cuvântul-cheie ce definește spiritul lor. Un spirit de înălțare a moralului, de înnobilare a gândirii și simțirii, de înțelepțire a alegerilor și deciziilor, de încurajare și ilustrare a acțiunilor și faptelor bune.

Limba comună a Speranței este, cred, singura limbă comună posibilă, viabilă cu adevărat între oameni, pentru că speranța se manifestă ca singurul liant pozitiv pentru oamenii cei mai diferiți; oricât s-ar deosebi aceștia în privința opțiunilor de viață, a concepțiilor, crezurilor, atitudinilor și destinelor lor, cu toții aspiră la mai bine, cu toții acceptă un trecut deficitar și un prezent dureros în așteptarea unor zări mai luminoase, unei lumi mai bune. Acesta este liantul speranței, care ne ancorează în viitorul mai bun, pământean sau nepământean, și ne atrage înainte, ne îndeamnă să avansăm.

Să fim, așadar, niște esperantos, niște oameni care au speranțe și să învățăm această limbă benefică de la aceia care (încă) o răspândesc în lume!

Corina Matei, realizatoarea emisiunii „Convorbiri de seară” (difuzată duminica, de la ora 19), este conferențiar universitar doctor, este redactor la revista Semnele timpului și autoarea rubricii „Alice în Țara Mirărilor”, din revista online Femei de 10. A publicat cărțile: Ordinea și dezordinea simbolurilor, Morală, educație, comunicare în era focului rece și Postmodernity’s Fugitive Truths.

Testimoniale invitați:

* „Decorul cald și primitor te invită la relaxare și este un cadru perfect pentru dezbaterea de idei profunde. Personal, am avut o experiență foarte plăcută în compania doamnei Corina Matei care a condus discuția, prin întrebările sale, astfel încât cei de acasă să rămână cu cât mai multe informații. Voi reveni cu plăcere ori de câte ori voi fi invitată.

Diana Şerban, Doctor în Comunicare”

– „Cu deosebită plăcere îmi amintesc de atmosfera deosebită, creată parcă dinadins pentru o „convorbire de seară”! Naturalețea, împletită cu profesionalismul, așează subiectele propuse discuției într-o ipostază provocatoare, astfel încât dispare tracul și te implici activ în dezbatere, interesat fiind de deznodământ. Aprecierile mele pentru temele de actualitate propuse!

Cu deosebită considerație,

Ștefan Mateaș”

* „Alături de gazda emisiunii, la „Convorbiri de seară”, atât invitații, cât și telespectatorii urmăresc actualitatea lumii într-un cadru intim și degajat, prin tematici diverse ce încearcă să transmită consistență, relevanță și speranță unei lumi într-o permanentă așteptare.

Agnos Herteliu, Pastor, Doctorand în Știintele Informării și Comunicării, Universitatea Paul Valéry – Montpellier, Franța”

Niciun comentariu

Lasa un comentariu

ankara escort ankara escort ankara escort eskişehir escort antalya escort pendik escort maltepe escort filmleri izle
hacklink hacklink satış wso shell wordpress free themes kalça büyültme webr00t shell elektronik sigara Google