America tot mai neafiliată a votat un Congres creștin

Adaugat la data ianuarie 11, 2017 cu niciun comentariu

Majoritatea covârșitoare (91%) a noilor membri ai Congresului se declară creștini, în ciuda scăderii vizibile a numărului de cetăţeni americani dispuși să se identifice drept creștini (71%), în sondajele de opinie naţionale, informează un studiu realizat de Pew Religion.

Congresul american include astăzi 293 republicani și 242 de democraţi. Partida republicană are o compoziţie omogenă. Cu excepţia a doi evrei, toţi republicanii sunt creștini. Partida democrată cunoaște o mai mare diversitate, însă majoritatea – 80% – este tot creștină. Restul de 20 de procente este alcătuit din 28 de evrei, 2 budhiști, 3 hinduși, doi musulmani și un unitarian universalist. De asemenea, tot în partida democrată este înscris singurul membru al Congresului care se declară neafiliat vreunei biserici. Pe lângă aceasta (membrul respectiv este femeie), toţi cei 10 membri ai Congresului care au refuzat să își dezvăluie identitatea religioasă în cadrul sondajului sunt democraţi.

Aceste statistici se cer analizate prin prisma a câteva observaţii-cheie, care oferă o perspectivă inedită asupra modului în care religia interacţionează cu politicul, în spaţiul american.

Consecvenţă la scară istorică

Consecvenţa în componenţa religioasă a Congresului este uimitoare, având în vedere schimbările ample ale peisajului religios american, mărturisea Aleksandra Sandstorm, autorul raportului Pew. Procentul actual al creștinilor din Congres este cu doar 4 procente mai mic decât cel înregistrat în perioada celui de-al 87-lea Congres (1961-1962), de altfel primul în dreptul căruia s-au colectat astfel de date. Pe atunci, 491 de congresmeni erau creștini, faţă de 485, câţi sunt astăzi. „Lucrul acesta este foarte grăitor,” comenta Sandstorm într-un interviu pentru New York Times, „mai ales având în vedere schimbările în rândul populaţiei americane și schimbarea majoră în privinţa președinţiei. Congresul este cu adevărat, cel puţin din punct de vedere religios, foarte foarte consecvent.”

Cei mai mulţi membri creștini ai noului Congres sunt protestanţi: 55,9%. Circa 31,4% sunt catolici. Procentele sunt mai apropiate în rândul partidei democrate: 42% protestanţi și 37% catolici, în timp ce la republicani, procentele sunt 67% protestanţi și 27% catolici.

O oglindă a naţiunii?

E interesant că raportul protestanţi/catolici din Congres îl oglindește pe cel naţional, în ansamblu. America este mai mult protestantă decât catolică. Dar și în cadrul Congresului se poate vedea, la fel ca la nivelul propulaţiei generale, o scădere a afilierii protestante. În rândul populaţiei generale, din 1972 și până în 2010, proporţia protestanţilor a scăzut fără întrerupere, de la 62% la 51%, la 48% în prezent. Procentul total al protestanţilor din cadrul Congresului a scăzut de la 75%, în 1961, la 56% astăzi.

Procentul adulţilor americani catolici s-a menţinut relativ constant, indică o analiză Pew a perioadei 1972-2010: în jurul a 25% (2012), însă în ultimii ani a scăzut la 21%. O treime din americanii născuţi în familii catolice și botezaţi în cadrul Bisericii Catolice au renunţat, în ultimii ani, la credinţa lor, ceea ce l-a făcut pe președintele Conferinţei americane a Episcopilor Catolici, arhiepiscopul Timothy Dolan să declare în 2014 că exodul romano-catolicilor americani este cea mai mare provocare pentru biserică. În schimb, procentul catolicilor din Congres a crescut de la 19%, la 31%, notează cei de la Pew. La nivel politic, statisticile par să alimenteze așteptările optimiste ale unor observatori catolici, cum este directorul executiv al Alianţei Catolice pentru Binele Comun (ACBC), Christopher Hale. Cu un an în urmă, acesta anunţa începutul unei „ere de aur a catolicismului în politica americană”, afirmând chiar că „ceea ce era de neimaginat în urmă cu câteva decenii” a devenit o realitate.

Pentru a previziona o creștere a segmentului neafiliaţilor religios din rândul populaţiei generale este însă nevoie de mai puţin curaj decât este nevoie pentru a anunţa o epocă catolică. Procentul neafiliaţilor a crescut vizibil, de la 7% în 1972, la 23% în 2016, în SUA. Per total, neafiliaţii religios numără 56 de milioane, în rândul americanilor, în 44 de ani, adică 9 procente în 35 de ani. Mai important de observat e că procentul crește accelerat în ultima perioadă – 33 de milioane de noi neafiliaţi au apărut în ultimii 9 ani, ceea ce înseamnă o creștere de la 16% la 23%, 7 procente în numai 9 ani. E de menţionat totuși că numărătoarea îi include și pe cei care se declară atei și agnostici, care sunt sub 5%, dar și pe cei care „nu aderă la nimic, în mod special”. În rândul Congresului, aceștia din urmă au un singur reprezentant, adică 0,2% reprezentativitate.

Cu toate acestea, ar fi incorect să deducem că neafiliaţii sunt nereprezentaţi, atrăgea atenţia Emma Green, analist The Atlantic, în primul rând ca urmare a unei caracteristici definitorii a neafiliaţilor: nu votează. Cei mai mulţi neafiliaţi sunt tineri cu vârste cuprinse între 18-29 de ani (de trei ori mai probabil să fie neafiliaţi decât americanii peste 65 de ani). Și, potrivit exit-poll-urilor, aceștia se regăsesc într-o măsură mică în rândul votanţilor. Dacă din 2004 în 2014, neafiliaţii americani și-au îngroșat rândurile de la 14 la 22%, în timp ce în rândul votanţilor creșterea a fost de la 9 la 12%. Apatia votanţilor mileniali a devenit proverbială. Apoi, un alt argument ar fi, în viziunea lui Green, acela că neafiliaţii „nu sunt, de fapt, un grup coerent demografic”, unit de idealuri nereligioase comune pe care să le dorească reprezentate în plan politic. În plus, mai spunea Green, „este posibil ca cel puţin o parte dintre membrii Congresului, care au declarat că aparţin unei anumite religii (…) să fie oricum doar membri nominali ai acelei religii.”

Un portret robot

Dincolo de particularităţile relativ noi ale electoratului american, două, înrudite, au rămas neschimbate de-a lungul istoriei. Americanii nu votează atei și sunt foarte atenţi la declaraţiile privind apartenenţa religioasă a candidatului. O singură dată în istorie Congresul american a inclus un congresman explicit ateu. Acesta a fost ales în 2007, reales în 2010, însă a pierdut la următoarea candidatură, în 2012.

Continuitatea comportamentului de vot al alegătorilor americani este ceva care îi contrariază chiar și pe sociologii care și-au dedicat ani buni studierii electoratului. Gregory Smith, director asociat la Pew, recunoștea pentru New York Times că este dificil să explici cum a putut componenţa Congresului american să rămână atât de constantă, în condiţiile în care aceasta este „faptic un produs al 535 de alegeri separate, fiecare având propriile lor caracteristici.”

Apoi, sondajele au surprins contradicţii puternice privind influenţa religiei asupra votului politic. De exemplu, atunci când au avut de ales între mormonul Mitt Romney și protestantul nespecific Barack Obama, americanii continuau tradiţional să susţină că este important ca un președinte să aibă convingeri religioase puternice. În același timp însă, aceiași respondenţi aveau cunoștinţe foarte limitate despre credinţele celor doi prezidenţiabili.

Cum se explică așadar contrastul dintre componenţa religioasă a Congresului american și cea a societăţii? Un studiu Gallup realizat în urmă cu mai mulţi ani aduce o explicaţie concludentă. Diferenţele ar putea fi generate de fenomenul „culturii de stat” pe care cei de la Gallup îl descriu ca pe un climat social, care viariază de la stat la stat și care exercită o influenţă semnificativă inclusiv în privinţa religiozităţii cetăţenilor. Gallup vorbește de un macro-mediu statal care acţionează ca un puternic factor de identitate. Iar identitatea pe care a dezvăluit-o acest studiu este a unei Americi încă foarte religioase, în care 40% dintre cetăţeni sunt „foarte religioși” și 28% se declară „moderat religioși”. O cotă de 68% este o moștenire spirituală influentă, greu de contestat și de combătut electoral. Un motiv în plus pentru ca, la fiecare alegeri, candidaţii să încerce să exploateze tradiţia de vot a anumitor state.

sursa: semneletimpului.ro; redactor: Alina Kartman

Niciun comentariu

Lasa un comentariu

hacklink hacklink satış wso shell wordpress free themes kalça büyültme webr00t shell elektronik sigara Google